Scrisoare catre rai.    Totul pare să indice că trăiesc foarte intens un coşmar din care nu reusesc să mă trezesc.Deschid ochii şi parca văd din nou trupul tău rece,fara viata, încadrat de patru bucăţi de lemn,caci cu atat ai plecat din aceasta lume.
Pe langa zidurile reci ale casei  văd numai coroane verzi impodobite cu flori albe, mesaje de durere şi mult dor... lumânări aprinse la capul tau, multe feţe îndurerate care plang plecarea ta pe drumul catre infinit.Deasupra usii la intrare atarna o panza neagra pe care e scris numele tau...totul e atat de trist.O perioada lunga de timp am crezut ca esti nemuritor tata dar ai avut grija sa ma aduci repede la realitate,mi-ai aratat ca ma însel amarnic.Mama e atât de îndurerata,sa stii ca plange mult de dorul tau,vine zilnic la tine la mormant si varsa lacrimi de sange dar nimic nu te mai poate aduce înapoi.Te striga zi si noapte,sa stii ca vorbesc în fiecare zi cu ea dar oricat am incerca nu putem lua locul tau,nimeni nu poate face asta.Toate fetele tale te plang zilnic,nu te putem uita tata,ne este atat de dor de tine..Am pus poza cu tine pe perete,cu tine ma culc in gand,cu tine ma scol.Pacat sau nu doar pentru mine tata tu esti ca un sfant,datorita tie sunt ceea ce sunt si incerc sa fiu un om mai bun asa cum ai fost tu.Nu pot uita mainile tale batatorite de munca,zambetul tau indiferent de necazuri si dureri. Ai plecat tata, ai paşit spre lumină şi ai ramas acolo, nu te mai poţi întoarce... deşi cred că de multe ori ai vrut să faci asta,de dorul nostru.
Nu pot crede ca cele patru scanduri reci sunt noua ta casa.Privesc cu inima sfasiata in mii de bucati catre mormantul tau,e atat de greu pamantul pus pe tine,nici daca ai vrea n-ai mai putea iesi si sicriul e batut in cuie.Prietenul meu bun, ai plecat catre cer si am ramas asteptandu-te privind in nicaieri...Sa stii ca inima mea parca sangera cand ti-au inchis capacul la sicriu tata!Ploua,parca se sparsese vazduhul iar eu printre cruci ma aplecam ..incercam sa te vad pentru ultima data..sa mai vad o data chipul tau bland dar fara viata.Nu te-ai putut uita spre mine,nu mi-am luat privirea nici o clipa tata..asteptam parca imposibilul sa revii la viata..dar D-zeu a refuzat sa faca o minune cu tine si mi te-a luat pentru totdeauna.Sfasietor a fost cand oameni parca fara suflet te-au bagat in groapa...a trebuit sa aruncam o mana de pamant peste sicriu...si cosmarul n-a luat sfarsit.Te astept tata deseori...uneori parca-ti vad chipul bland peste tot,mi se pare ca esti la usa,ca te vad pe hol,prin curte,pe strada...dar nu mai vii...dar eu sa stii ca te tot astept...Am vrut sa-ti scriu tata, ca sa stii ca nu te-am uitat si ca de Craciun nu mi-am dorit decat sa te mai vad o data ,sa stii ca te-am iubit enorm,ca-mi lipsesti foarte mult,imi lipsesc conversatiile cu tine,sfaturile tale,imi lipseste zambetul tau..ai lasat in inima mea un gol imens...Am acceptat realitatea si incerc sa invat sa traiesc cu durerea.Craciun Fericit alaturi de Ingeri,
 dragul meu tata!