Emag

Reducere comportamente agresive autism

joi, martie 03, 2022

 Copiii cu tulburari de spectru autist (TSA) se pot comporta agresiv fata de ei insisi sau de alti oameni. PAPILLON CLINIQUE aplica in terapie si pune la dispozitia parintilor strategii pe care le puteti utiliza pentru a preveni si a gestiona comportamentul auto-vatamator sau agresiv al copilului.


Comportament agresiv, auto-vatamare in TSA

Copiii cu TSA nu exprima neaparat furie, frica, anxietate sau frustrare in acelasi mod ca si la ceilalti copii. Uneori sunt agresivi fata de ei insisi, ceea ce se numeste comportament auto-vatamator: ar putea sa se loveasca, sa arunce obiecte sau sa se raneasca prin miscari nervoase si repetitive din cap.

Copiii cu TSA ar putea sa se comporte agresiv sau sa se raneasca singuri pentru ca:
  • au probleme cu intelegerea a ceea ce se intampla in jurul lor - ceea ce spun alte persoane sau ceea ce comunica non-verbal alte persoane;
  • nu pot comunica propriile dorinte si nevoi, nu pot sa exprime ca nu doresc sa faca o activitate sau ca doresc un anumit obiect;
  • sunt foarte ingrijorati si tensionati;
  • au sensibilitati senzoriale, cum ar fi o suprasensibilitate la zgomot sau o nevoie de stimulare;
  • doresc sa scape de situatii sau activitati stresante.
Intelegerea comportamentului agresiv la copilul cu TSA poate ajuta parintii sa schimbe sau sa reduca comportamentul acestuia daca privesc acest lucru in 3 etape:
  • antecedente: acestea sunt "declansatoare" pentru comportamentul agresiv sau auto-vatamari;
  • comportament: acesta este modul in care copilul cu autism raspunde la declansator;
  • consecintele sau "recompensele": aceasta etapa reprezinta motivul pentru care copilul cu autism nu se comporta agresiv, ca si cum ar fi permis sa continue cu o activitate favorita sau sa lase o situatie stresanta.
Se poate lucra la comportamentul agresiv al copilului prin schimbarea fie a factorului declansator, fie a recompenselor pe care le primeste copilul pentru a nu se comporta agresiv sau auto-vatama.
Intelegerea cat mai bine a contextului in care copilul poate comunica este, de asemenea, un pas cheie in aflarea a ceea ce cauzeaza comportamentul agresiv. Atunci cand copiii nu pot sa-si exprime sentimentele sau sa ceara ceea ce au nevoie, ei ar putea folosi un comportament agresiv pentru a comunica.

Poate fi util sa te intrebi: "Incearca sa-mi spuna ceva?". De exemplu, daca copilui tau nu-i plac fulgii de porumb, dar nu-ti poate spune, te-ar putea lovi vrand de fapt sa iti comunice "nu vreau!".

Pe de alta parte, uneori, interventiile asupra comportamentului bazate pe o abordare a analizei comportamentului aplicat (ABA) pot contribui la dezvoltarea unui comportamentul auto-vatamator si agresiv al copilului dumneavoastra. Aceste interventii utilizeaza tehnici specializate, structurate pentru a invata copiii comportamente si abilitati noi. De aceea trebuie foarte atent gestionate aceste interventii terapeutice, de catre specialisti cu expertiza.

Gestionarea unei izbucniri agresive a copilului cu TSA nu este usoara, necesita informatii, rabdare, atentie, analiza si predictibilitate (anticipare). Dar puteti incerca sa gestionati comportamentul agresiv atunci cand se intampla.

Iata cateva sfaturi :

Primul si cel mai important lucru este sa ramai calm. Cele mai multe izbucniri agresive sau tantruri se intampla deoarece copilul are sentimente pe care nu le poate comunica. Gestionand propriile sentimente si ramanand calm si linistit, nu va veti adauga emotiile la izbucnirile lui.

Daca observati ca trebuie sa utilizati o imobilizare fizica atunci cand copilul are o eruptie agresiva, discutati cu pediatrul copilului dumneavoastra sau cu un specialist din cadrul clinicii Papillon Clinique, sau cu unul dintre membrii echipei interdisciplinare despre alte optiuni.

Restrictia fizica poate fi periculoasa atat pentru parinte, cat si pentru copil si poate creste adesea anxietatea copilului, chiar poate face situatia sa se inrautateasca. Suportul pentru comportamentul pozitiv este intotdeauna preferabil optiunilor fizice.
Intelegerea contextului in care copilul cu TSA incearca sa raspunda cu un comportament auto-vatamator va poate ajuta sa decideti cum e bine si corect sa interveniti.

De exemplu, copilului ar putea sa ii fie greu sa treaca de la o activitate la alta. Ar putea sa se loveasca cu capul de podea cand ii spuneti ca e timpul sa incheie jocul inainte de a merge la masa. Puteti incerca sa-l avertizati cu cinci minute inainte, sa il ajutati sa impacheteze jocul, aratandu-i o fotografie cu spalare a mainilor si una cu asezat la masa. Acest lucru ii va da un avertisment, plus timp pentru a 
termina ceea ce face.

In alta situatie, copilul tau s-ar putea lovi singur pentru ca vrea sa te uiti la el si sa vorbesti cu el. Mergand la el si acordandu-i atentie, el se va opri din acea actiune de auto vatamare. Urmatorul pas este sa-l inveti sa atraga atentia intr-un alt mod - de exemplu, spunand "mama/tata" sau aratand o pictograma care indica ceeea ce vrea.

Copilul se poate simti frustrat si atunci cand are nevoie de ajutor. De exemplu, copilul se joaca cu un joc, dar la un moment dat intampina o dificultate, asa ca incepe sa tipe sau sa se muste. Primul pas este sa ajuti copilul sa iasa din acea situatie. Urmatorul pas este sa-l inveti pe copil sa-si arate frustrarea intr-un alt mod - de exemplu, sa arate o imagine care indica ca are nevoie de ajutor.

!!! De retiinut:
! dandu-i copilului ceea ce doreste cand se manifesta agresiv poate intari comportamentul si poate creste probabilitatea sa se comporte in acelasi mod intr-o situatie similara in viitor.

O strategie buna pe termen lung este:
• prevenirea comportamentului, evitand situatiile care il declanseaza: invata copilul sa-si exprime nevoile intr-un mod mai pozitiv;
• ignorati comportamentul auto-vatamator si recompensati copilul atunci cand se exprima intr-un mod mai pozitiv.

Daca acesti pasi sunt greu de urmat, atunci aveti nevoie de obtinerea unui ajutor profesional.
Echipa Papillon Clinique va poate ajuta sa intelegeti si sa administrati comportamentul agresiv sau auto-vatamator al copilului.
Acest lucru poate fi util in special daca ati incercat deja alte strategii fara succes. De exemplu, specialistul Papillon Clinique poate utiliza analiza functionala pentru a determina de ce copilul se comporta agresiv sau se auto-vatameaza. Apoi, impreuna cu familia, va creea un plan pozitiv de sprijinire care include strategii de reducere a comportamentului negativ si de invatare a unui comportament nou.

Claudiu I. IONITA – Pedagog de recuperare pentru prescolari diagnostocati cu tulburari de dezvoltare neuro - psihica - PAPILLON CLINIQUE
Sursa:PAPILLON CLINIQUE.RO


You Might Also Like

0 comentarii

Comentati va rog!

linkwithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Contactaţi-må!

Nume

E-mail *

Mesaj *

Like us on Facebook

Libris

Flickr Images