Intre multi oameni si animalutele de companie de multe ori exista o stransa legatura asa ca e normal ca atunci cand acesta va muri sa se simta devastati de sentimente de durere."Pisica","Cainele" sau "Porcusorul de Guineea"devin nu doar animale de companie ci membri iubiti ai familiei.S-ar parea ca uneori durerea e la fel de intensa indiferent daca esti adult sau copil ,suferi la fel de mult .Prin asta am trecut si eu astazi si e o durere greu de suportat.Ma intrebam ce se va intampla cu el acum ca a murit?Exista si pentru el viata dupa moarte sau pur si simplu a disparut?Am observat ca si el avea sentimente,atunci cand stateam langa cusca lui si plangeam,il alintam,ii vorbeam cu durere in suflet, o lacrima stralucitoare i s-a scurs usor pe obrajor din ochii foarte tristi de parca ar fi inteles tot ceea ce i-am spus.Aceasta durere venea din suflet asa ca si pentru el ar trebui sa existe un loc in lumea de dincolo.Era si el o fiinta dragalasa,cu suflet bland care se atasase de noi,reactiona la frica spre exemplu ,daca tranteam ceva din greseala tresarea puternic se bucura cand intram pe usa sau daca deschideam usa la frigider crezand ca-i dam ceva de mancare.Ce bucuros era si sarea prin cusca atunci cand vedea salata.Cand ma gandesc ce trist a fost in ultima saptamana,cata durere era pe chipul lui de porcusor de Guineea mititel si nevinovat.Sa nu privim niciodata animalutele ca pe niste pietre au si ele suflet,sunt fidele,recunoscatoare,sensibile,iubitoare.Am citit pe undeva ca animalele au suflet biologic care dispare dupa moartea trupului, ce dureros.Nu o sa ma pot obisnui sa nu mai chitaie,tipe cat poate porcusorul nostru de Guineea,sa deschid frigiderul si nimic ,nici macar cand intru pe usa sa nu-l mai aud bucurandu-se sau cerand de mancare ca a fost singurel.O sa-mi vina greu ca o sa trec prin market fara sa mai trebuiasca sa cumpar morcov mult si nici rumegus.Nu pot uita atunci cand si bolnav fiind daca-l alintam se lungea si mai mult si ofta,se vaita ca si un om.Azi dimineata m-am dus sa vad daca mai respira si se chinuia ,ridica capul se uita la mine parca vroia sa-mi spuna ceva.Inainte sa-si dea ultima suflare se agita ,tremura,am crezut ca incearca sa se ridice.Astazi am pierdut un prieten drag,un membru al familei noastre asa l-am considerat dupa aproape 5ani de zile .Ce pustiu e fara tine,prea liniste ,prea multa durere s-a adunat in sufletul meu.Ai plecat intr-un alt loc stiut doar de tine,ne-ai lasat plini de tristete si iti simt deja lipsa.Maine te vom duce si te vom ingropa si ne vom aminti cu drag de timpul petrecut alaturi de noi,i-ai tinut fiicei noastre companie atatia ani,datorita tie n-a fost chiar singura,iti multumesc pentru asta "Rontaila"Sa te odihnesti in pace scumpul nostru "Ronti
"te-am iubit si nu te vom uita niciodata!
http://adevarul.ro/
