Bilirubina este un marker important în evaluarea ficatului. Ea rezultă din descompunerea globulelor roșii și este prelucrată de ficat, care o transformă și o elimină prin bilă. Există două forme: bilirubina indirectă (neconjugată) și bilirubina directă (conjugată). Creșterea bilirubinei directe apare de obicei în afectări hepatice sau blocaje ale căilor biliare, iar creșterea bilirubinei indirecte poate indica o distrugere crescută a globulelor roșii. Când valorile sunt mari, apare icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor). Totuși, în stadiile incipiente ale bolilor hepatice, bilirubina poate fi normală.
Colesterolul este produs în mare parte de ficat. În cazul unei afectări hepatice severe, nivelul colesterolului poate scădea. De aceea, un colesterol prea mic nu este întotdeauna un semn bun, chiar dacă uneori este perceput astfel. Desigur, nici valorile crescute nu sunt de dorit, important fiind echilibrul.
Transaminazele (AST/TGO și ALT/TGP) sunt enzime aflate în celulele ficatului. Atunci când aceste celule sunt afectate, enzimele trec în sânge și valorile lor cresc. Ele se mai găsesc și în mușchi sau inimă, deci nu sunt complet specifice ficatului. Un aspect esențial este că în ciroza hepatică avansată valorile pot fi normale sau chiar scăzute, deoarece țesutul hepatic este deja distrus și nu mai există suficiente celule care să elibereze aceste enzime. Astfel, valori aparent „bune” nu exclud o boală gravă.
Fibrinogenul este o proteină produsă de ficat. Scăderea lui poate indica o afectare hepatică, de regulă în stadii mai avansate, când ficatul nu mai sintetizează corespunzător proteinele necesare organismului.
Chiar și hemograma, o analiză foarte simplă și frecvent făcută, poate oferi indicii despre ficat. Hemograma include hemoglobina, leucocitele și trombocitele. Deși nu pare la prima vedere legată de ficat, există o legătură importantă: aceste celule sunt distruse în splină. În bolile hepatice avansate, în special în ciroză, apare hipertensiune portală, iar sângele stagnează în splină. Aceasta se mărește (hipersplenism) și începe să distrugă în exces globulele roșii, globulele albe și trombocitele, ducând la scăderea lor în sânge. De exemplu, trombocitele scăzute pot ridica suspiciunea unei ciroze hepatice, deși nu stabilesc singure diagnosticul.
În concluzie, analizele simple pot orienta asupra stării ficatului, dar niciuna nu este suficientă singură pentru diagnostic. Interpretarea corectă trebuie făcută de medic, în context clinic și, la nevoie, completată cu alte investigații.
Prescurtări uzuale în hemogramă
RBC = eritrocite (globule roșii)
WBC = leucocite (globule albe)
PLT = trombocite
HGB = hemoglobină
HCT = hematocrit
1. Globule roșii
- Denumire: eritrocite
- Abreviere: RBC (din engleză: Red Blood Cells)
Alte valori asociate:
- HGB = hemoglobină
- HCT = hematocrit
⚪ 2. Globule albe
- Denumire: leucocite
- Abreviere: WBC (White Blood Cells)
Uneori apare și formula leucocitară:
- NEU = neutrofile
- LYM = limfocite
- MONO = monocite
- EOS = eozinofile
- BASO = bazofile
3. Trombocite
- Denumire: trombocite
- Abreviere: PLT (Platelets)
Alte valori legate:
- MPV = volumul mediu al trombocitelor
Cum apare pe buletin
De obicei vezi ceva de genul:
- WBC
- RBC
- HGB
- HCT
- PLT
✔️ Concluzie
- RBC = globule roșii
- WBC = globule albe
- PLT = trombocite
- luni, mai 04, 2026
- 0 Comments
