"Încercarea imbunatatirii simptomatologiei in autism trebuie personalizata, personalizarea se face prin ANALIZE.  O deficienta de B9 poate fi suplimentata cu Metilfolat, sau Acid folinic, un B12 poate fi suplimentat cu Metilcobalamina, Hidroximetilcobalamina, sau Adeno B12, un marker de stres oxidativ poate fi suplimentat cu Glutation, Glycine sau NAC, O deficienta de eliminare a Amoniacului rezulta in scadere de Terabioptrina (BH4) si duce la agresivitate aici avem nevoie de L-citrulline si mai pot da multe alte exemple. Fiecare abordare adreseaza o simptomatologie si daca un supliment a facut minuni in comportamentul unui Autist nu inseamna ca si la alt copil va fi la fel.... din contra va putea agrava simptomele. Suplimentele se dau dupa testare , intr-o anumita ordine si se introduc pe rand pentru a pute vedea reactiile."

Pentru inflamatia intestinala:

Analizele sunt chiar cele 3 expuse în prezentare: disbioza intestinală, proteina cationică a eozinofilelor și zonulin (care se poate doza atât în sânge cât și în scaun, cu mențiunea că majoritatea studiilor importante s-au axat pe valoarea sanguină). Tratamentul este unul mai complex, bazat pe modulatori ai inflamației, creșterea rezistenței barierei intestinale și, cel mai important restabilirea echilibrului microbiotei. Tratamentul intestinului permeabil nu este stabilit printr-un protocol care să reprezinte standardul de aur, însă abordarea particularizată poate aduce reale beneficii.

Regim alimentar disbioza intestinala:

În ultima perioadă am fost frecvent întrebat care sunt recomandările de regim alimentar în perioada de tratament a disbiozei intestinale. Deși nu am o formare în nutriție și, cu siguranță, cineva specializat poate avea un punct de vedere mai bun, am schițat o serie de indicații inspirate din practica unui profesionist a cărui activitate profesională o urmăresc cu interes. Este vorba despre 𝐌𝐚𝐫𝐤 𝐏𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥, 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐠𝐚𝐬𝐭𝐫𝐨𝐞𝐧𝐭𝐞𝐫𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐂𝐞𝐝𝐚𝐫𝐬-𝐒𝐢𝐧𝐚𝐢 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐞𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐔𝐧𝐢𝐭𝐞, 𝐮𝐧 𝐥𝐢𝐝𝐞𝐫 𝐢̂𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮.

*𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚𝐭 𝐬𝐜𝐚̆𝐝𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐛𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐞𝐧𝐞 𝐩𝐚𝐭𝐨𝐠𝐞𝐧𝐞 

Strategia dietetică de bază pe perioada administrării protocolului destinat reducerii suprapopulării bacteriene cu specii patogene este cea de evitare a consumului de alimente care fac ca aceste bacterii să prospere. Este recomandată o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați care limitează inclusiv aportul de lactoză, un zahăr simplu care se găsește în lapte și alte produse lactate. O bună parte din populație are intoleranță la lactoză (între 68 - 75 % la nivel global, arată studiile), prin urmare dificultățile în digestia acesteia nu vor întârzia să apară. Conform unui studiu realizat de Pimentel, simptomele intoleranței la lactoză sunt, de fapt, cauzate de bacteriile de la nivelul intestinului subțire care în urma hrănirii cu această substanță cauzează balonare și disconfort abdominal. Important de precizat este faptul că în cazul copiilor manifestările sunt reprezentate preponderent de durere și disconfort, mai mult decât de distensie abdominală, ca în cazul persoanelor adulte (cel mai probabil pe seama diferențelor de tranzit intestinal, care necesită un timp mai îndelungat). 

Pentru ca organismul să poată digera și absorbi lactoza aceasta trebuie să parcurgă toți cei 15 metri de intestin subțire, făcând-o o sursă ideală de zahăr pentru bacteriile localizate în porțiunea terminală a acestuia. 

🔴 𝐒𝐮𝐛𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐳𝐚𝐡𝐚̆𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐝𝐮𝐥𝐜𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢 (𝐬𝐮𝐜𝐫𝐚𝐥𝐨𝐳𝐚̆) 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢. Aceștia sunt promovați ca având mai puține sau chiar zero calorii. Dar de ce? Pentru că sunt forme de zahăr ce nu pot fi digerate de organismul uman. Acest lucru, însă, nu înseamnă că bacteriile nu se pot hrăni cu el. În acest caz se aplică principiul "Zero la sută calorii pentru tine, sută la sută calorii pentru bacteriile tale!"

🟠 Este larg răspândită ideea conform căreia alimentele cât mai bogate în fibre sunt cele mai recomandate. De asemenea, un număr de 5-6 mese pe zi în porții mici, eventual și cu gustări între ele. Ei bine, se pare că experții nu sunt de acord cu aceste recomandări, experiența acumulată în timp punându-le la îndoială din perspectiva eficienței. În prezent sunt recomandate acele alimente cu cantități reduse de fibre care se găsesc în mod natural în fructe și legume. Care este explicația? Se pare că aceste fibre sunt alcătuite din lanțuri de carbohidrați pe care organismul uman nu le poate procesa. Rămânând nedigerate, acestea ajung la nivelul colonului, loc în care bacteriile le vor fermenta producând metan și hidrogen, gaze ce vor determina apariția simptomatologiei gastrointestinale (în special constipație și disconfort abdominal). 

🟢 𝐈̂𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐮𝐬̦𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐠𝐞𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐝𝐞 𝟑 𝐦𝐞𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐞, 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐠𝐮𝐬𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐞𝐥𝐞. Este necesară o pauză de 3-5 ore între mese, în acest interval fiind încurajat doar consumul de apă, deoarece procesul de curățare (resturi alimentare, bacterii) a intestinului subțire devine activ atunci când nu mâncăm. Cu cât mai multe mese avem pe zi, cu atât mai puține vor fi momentele rămase pentru desfășurarea acestuia și cu atât mai ușor va fi pentru bacterii să suprapopuleze această zonă.

🔴 𝐃𝐞 𝐞𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭: fructoza, manitolul, sorbitolul, sucraloza, lactoza, lactuloza.

🟠 𝐃𝐞 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞: fasole, linte, mazăre, soia, iaurt / lapte / brânzeturi (se poate consuma lapte îmbogățit cu enzima lactază / sau lapte delactozat); este de dorit evitarea lactatelor. 

La fel, este de dorit evitarea consumului de soia.

🟢 𝐒𝐮𝐧𝐭 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭𝐞: glucoza, sucroza, aspartamul (interzis pacienților cu fenilcetonurie).

🟢 𝐒𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆: 1,5 - 2 litri de apă pe zi (proporțiile se adaptează în funcție de vârstă), astfel: 1/2 l la fiecare masă, 250 de ml între mese; consumul de carne de vită, pasăre, pește, ouă;

🟢 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦 𝐝𝐞: cartofi, pastel / pâine / cereale (în funcție de toleranța la gluten); fructe - proaspete, două porții pe zi; legumele: de preferat gătite la aburi deoarece sunt mai ușor de digerat decât cele crude;

𝐺𝑙𝑢𝑐𝑜𝑧𝑎: 𝑧𝑎ℎ𝑎̆𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑎̆𝑛𝑎̆𝑡𝑜𝑠

- este un carbohidrat esențial pentru metabolism întrucât toate celulele și țesuturile, în special sistemul nervos, folosesc glucoză pentru a produce energie;

- nu contribuie la proliferarea bacteriană în tractul gastrointestinal deoarece este foarte repede absorbită;

𝑃𝑒𝑝𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑡 - 𝑐𝑎𝑝𝑠𝑢𝑙𝑒 𝑔𝑎𝑠𝑡𝑟𝑜𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒; 

- blochează canalele de calciu de la nivel muscular => musculatura se va contracta mai puțin iar senzația de presiune intraabdominală va produce un disconfort mai diminuat;

𝐸𝑛𝑧𝑖𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒: administrarea în timpul meselor poate îmbunătăți digestia.

🔴 𝐓𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞:

- antiflatulentele

- antidiareicele

- antispasticele

🟢 𝐓𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞:

- Biocidin / alternative

- Rifaximina (în cazul în care prima etapă a tratamentului nu are rezultatele dorite)

- Alicina

* 𝐵𝑟𝑎𝑖𝑛 𝐹𝑜𝑔 - afectarea memoriei și a atenției în contextul SIBO (suprapopulării bacteriene a intestinului subțire)

- "not being all there" - prezență scăzută în mediu; responsivitate diminuată

- capacitate diminuată de concentrare și de menținere a atenției

- afectarea exprimării verbale: ezitare

- simptomatologie mai intensă în a doua parte a zilei

- este corelată cu un nivel crescut de hidrogen la nivel intestinal

Un studiu din mai 2019 pe soareci, publicat in revista "Cell", arata ca atunci cand femelele gestante au fost colonizate cu bacterii din intestinul unor copii cu autism, au dat nastere unor pui care, la varsta de sase saptamani, nu socializau, nu emiteau atatea sunete cate ar fi trebuit si care prezentau multe comportamente repetitive.

Rezultatele acestui studiu nu fac decat sa intareasca opiniile specialistilor legate de cauzele autismului: dereglarea echilibrului florei intestinale. 

Mai jos, un rezumat facut de mine al cartii "GAPS- GUT AND PSYCHOLOGY SYNDROMES" ("Legatura dintre intestin si sindroamele psihologice"), a dr. Natasha Campbell-McBride.

Dr. Campbell a lucrat, până la diagnosticarea fiului său cu autism, ca neurochirurg. A trebuit să constate, însă, cu surprindere, că profesia sa nu oferea deloc răspunsuri la această problemă.

In 1984, când absolvea Medicina, autismul era o maladie foarte rar întâlnită, cu o răspândire de 1/10.000 de nașteri. Acum, declară autoarea, "diagnosticăm în Anglia un copil cu autism la 66 de nașteri".

Dorind să-și ajute fiul, s-a specializat și în Nutriție Umană. În prezent, fiul său nu mai prezintă nici un simpom de autism, ca urmare a aplicarii protocolului sau de vindecare.

 În prezent deține o clinică în Cambridge, Marea Britanie, unde vindecă copii și adulți cu autism, tulburări de învățare, tulburări neurologice, psihiatrice, imunitare și digestive.

 Tratamentul său se numește Programul Nutrițional GAPS și, după cum declară autoarea, rezultatele sunt cu atât mai spectaculoase cu cât se intervine mai devreme( 2- 5 ani).

 Dr. Campbell este convinsă că acești copii se nasc cu creierul și cu organele senzoriale perfect funcționale. Însă, acești copii nu dezvoltă imediat după naștere o floră intestinală normală. Această floră este, într- adevăr, o parte foarte importantă a fiziologiei umane- studii recente din Scandinavia relevă faptul că 90% din celulele corpului nostru sunt constituite de celulele florei intestinale și că materialul genetic uman se constituie tot din aceste celule. Suntem, pe scurt, o gazdă pentru aceste miliarde de microbi din interiorul nostru. Și ignorăm acest lucru pe riscul nostru.

 Pe scurt, în loc ca intestinul acestor copii să fie o sursă de nutrienți , devine o sursă de toxine. Microbii patogeni din tractul lor digestiv afectează integritatea peretelui intestinal și astfel, toxinele și microorganismele dăunătoare pătrund foarte ușor în sânge și de acolo la creier. Acest lucru se întâmplă de obicei în al doilea an de viață al copilului care este alăptat, deoarece alăptarea asigură protecție împotriva florei intestinale anormale. La copiii hrăniți artificial, semnele apar din primul an de viață, așa încât autoarea insistă foarte mult pe alăptarea la sân.

 Copiii folosesc toate organele senzoriale pentru a capta informații din mediu și apoi le transmit la creier. Acest lucru este fundamental pentru pentru învățare.

 La copiii cu GAPS, toxinele trec din intestin în creier, prin intermediul sângelui, blocându-i astfel activitatea. Drept urmare, copiii nu pot descifra nimic în mod corect și oportun, nu pot învăța să comunice, să vorbescă etc. Cel de- al doilea an de viață este crucial pentru maturizarea creierului- acum se dezvoltă comunicarea, jocul și multe alte comportamente imitative.

 Dacă la originea atâtor maladii moderne ale copiilor se află flora intestinală alterată, ce anume a contribuit, în ultimii 25 de ani la modificarea ei? Dr. Campbell explică fenomenul astfel: copilul, în cele 9 luni petrecute în uter, traiește într- un mediu steril, intestinul său este steril. Copilul începe să- și formeze floră intestinală în momentul nașterii, când traversează canalul vaginal al mamei. Aici, in vaginul matern se află o floră bacteriană care se află în strânsă legătură cu cea intestinală, existând un raport stâns între starea de sănătate  a celor două, așa cum există și cu flora bacteriană a tatălui. Se observă probleme ale florei intestinale la toate mamele copiilor cu autism analizați. Întotdeauna este bine să consemnăm starea de sănătate a părinților și bunicilor unui copil. S- a constatat o scădere a calității florei intestinale incepând cu Cel de- al doilea Război Mondial, o dată cu apariția antibioticelor. Fiecare antibiotic cu spectru larg de acțiune distruge speciile benefice de bacterii, lăsând controlul speciilor patogene.

  De aceea, este foarte important să repopulăm intestinul cu probiotice și cu alimente vii atunci când se administrează antibiotice. Atunci când bacteriile benefice populează intestinul, reușesc să mențină sub control nivelul patogenilor- bacterii, viruși, ciuperci și alte microorganisme. 

 Revenind la alăptare, se cunoaște faptul că copiii alăptați la sân au o cu totul altă floră intestinală decât cei hrăniți artificial.

 Administrarea de contraceptive distruge și ea o bună parte a bacteriilor sănătoase, astfel încât tinerele mame nu pot transmite copiilor lor decât o floră intestinală serios afectată. Dacă la toate acestea adăugăm o dietă foarte nesănătoasă, plină de alimente conservate și zaharuri, obținem un adevărat dezastru în ceea ce privește flora intestinală.

 Este important de știut că hrana conservată și zaharurile hrănesc exclusiv flora dăunătoare din intestin, permițându- i să prolifereze.

 Din păcate, tânara generație, viitorii părinți, are flora intestinală foarte afectată, așa încât trebuie să ne așteptăm la creșterea numărului de copii cu autism ce se vor naște, dacă nu se iau măsuri.

 Așa cum explica dr. Campbell, copiii se nasc nu numai cu un intestin steril, ci și cu un sistem imunitar imatur, iar impactul primelor 20 de zile de viață este crucial pentru maturizarea sa corectă. Astfel, vaccinurile, care au fost create pentru copii cu sistem imunitar perfect dezvoltat, nu sunt pentru nou- născuți. Ele acționează ca picătura care umple paharul, în special dacă copiii au și alte afecțiuni. Mai trebuie menționat că vaccinurile conțin organisme- bacterii, viruși- modificate genetic, așa încât nu avem încă suficiente date despre efectul lor asupra corpului uman, în special asupra florei intestinale.

 Din fericire, se poate identifica GAPS încă din primele zile de viață. De aceea, trebuie ca toți copiii să fie testați înainte de a fi vaccinați.

 Din primele zile de viață, trebuiesc analizate fecalele bebelușului, pentru a se stabili nivelul dezvoltării florei intestinale și trebuie făcut un test de urină, pentru a arăta starea metabolismului.

 Sunt deja disponibile astăzi teste care să identifice substanțele produse de microbii din intestine și astfel, tipul de microorganism dăunător. Testele descrise de dr. Campbell în cartea sa costă, în SUA, între 80 și 100 de dolari, o sumă infimă față de costurile terpiei unui copil cu autism.

 Frații mai mici ai unui copil cu autism nu trebuie sub nici o formă să fie vaccinați după protocolul standard de vaccinare, ci doar după testarea nivelului de funcționare a sistemului imunitar.

 Dr. Campbell recomandă, pentru restabilirea unei flore intestinale sănătoase, următoarele:

- dieta- mâncăruri ușoare, ușor de digerat și bogate în nutrienți (după circa doi ani flora se însănătoșește)

- suplimente nutritive, printre care probioticele și vitamina D( inclusiv din expunerea la soare), vit. A( sub forma ulei de merluciu) 

- detoxifierea, prin sucuri naturale de fructe și legume și alte produse

 Alimentele care sunt cu desăvârșire interzise sunt:

- cerealele, pentru că conțin gluten- grâu, orez, porumb

- amidonul

- zaharurile, inclusiv cele de sinteză, foarte toxice( aspartam și xilitol)

- lapte, inclusiv iaurtul din comerț

- soia, considerată extrem de toxică pentru această categorie de copii

Dieta potrivită pentru pacienții GAPS

Există, încă din anii 60, foarte eficace în tratamentul maladiei Crohn și al colitelor ulceroase, Dieta Carbohidraților Specifici/ Selecționați( Dr. Sidney Haas). Autorul acesteia a descoperit faptul că pacienții cu celiachie sau cu alte maladii intestinale pot tolera destul de bine proteinele și grăsimile, dar se simțeau rău dacă consumau gluten și amidon. Și zaharurile, lactoza și alte dizaharide trebuiau excluse, în timp ce unele fructe și legume îmbunătățeau semnificativ starea pacienților. Rezulatele aplicării dietei inventate de dr. Haas au fost recunoscute la nivel mondial, întrucât toți pacienții săi s- au vindecat complet, fără a mai recidiva.

Dieta propusă de dr. Campbell se bazează mult pe cea a dr. Haas, cu mici modificări, printre care aceea că lactatele trebuiesc evitate ( în dieta lui Haas, era permis consumul de lactate fără lactoză). Studii recente arată că între 25 și 30% din populația lumii nu posedă enzima lactază, care permite digestia laptelui, iar copiilor cu autism le lipsește în toate cazurile studiate. Există lactate, cum ar fi iaurtul sau brânzeturile fermetate care nu conțin lactoză, dar conțin cazeină, care produce, datorită malabsorbției din intestin cazeomorfina( o peptidă cu o structură asemănătoare opiului), o toxină foarte puternică pentru creier.

 Singura excepție este grăsimea din lapte care nu conține nici cazeină, nici lactoză și care este bine tolerată- untul clarificat( exista retete, pe internet), care se introduce la 6 luni după începerea dietei. Acesta conține grăsimi utile, vitaminele A, E D și betacaroten și este foarte bine să fie consumat, dacă nu există o alergie specifică. După un an de dietă, este posibil să se introducă lactate fără lactoză, cum ar fi iaurtul făcut în casă și brânzeturile fermetate din surse bio. Trebuie să fiți foarte atenți la orice semn de regresie, cum ar fi pierderea contactului vizual, anxietate, hiperactivitate, dereglări de somn, alterarea stării de spirit și autostimulări, care arată că copilul nu este încă pregătit pentru introducerea proteinelor din lapte. La adulți, tolerarea acestora va fi imposibilă pentru tot restul vieții.

Iaurtul care se introduce în dietă trebuie făcut în casă, întrucât cel din comerț nu este înde- ajuns de fermentat și mai prezintă lactoză. Iaurtul trebuie lăsat la fermentat minim 24 de ore, pentru ca fermenții să consume lactoza. Laptele de capră este ideal a fi folosit, pentru că conține mai puțină cazeină. Se introduce în dieta copilului treptat, câte o linguriță pe zi, până se ajunge la o ceșcuță- două pe zi, observând reacțiile copilului.

După ce s- a observat toleranța la iaurt, se pot introduce brânzeturile fermentate.

Abia după doi ani, copilul tolerează iaurtul din comerț sau smântâna.

Zaharurile pot fi consumate doar sub formă de monozaharide, ce se găsesc în fructe și anumite legume( nu în legumele amidonoase-  cartofi, mazăre verde, porumb- ce trebuie cu desăvârșire să fie eliminate din dieta pacienților GAPS). Părinții sunt complet șocați când află că trebuie să scoată din dieta copiilor orezul, biscuiții, prăjiturile, pastele făinoase, chiar și fără gluten, snacks- urile, popcorn- ul și, în general, toate dulciurile din comerț. Dulciuri delicioase se pot obține din făină de migdal, nuci și miere sau fructe uscate, în locul ingredientelor obișnuite.

În categoria mâncărurilor permise intră în principal carnea( găină, curcan, vițel, porc- în special organele interne) și peștele( în special cei mici). Deși se consideră că cerealele au mai multe vitamine decât carnea, acestea sunt mai greu digerabile și, oricum, în număr inferior celor din mâncărurile de proveniență animală( vit. B1, B2, B3, B5, B6, B12, A, D).

Printre vitaminele fundamentale pe care nu le conține carnea sunt vit. C, K și acidul folic, pe care le conțin fructele și legumele. Fructele, cu excepția fructului avocado interferează cu digestia altor alimente și de aceea trebuie consumate doar între mese. Legumele, în schimb, ajută la metabolizarea cărnii și a peștelui și este bine să fie consumate împreună (cresc pH- ul corpului, eliminând acizii rezultați din metabolizarea cărnii). Cum legumele crude sunt mult mai sănătoase, dar mai greu de digerat, trebuie să ne asigurăm că pot fi tolerate de copil.

Aproape toți copiii autiști sunt anemici. De aceea, este foarte important consumul ficatului animalelor cu carne roșie, întrucât conține și vitaminele B implicate în absorbția fierului. De asemenea, pentru că fierul nu se asimilează în lipsa vitaminei C, trebuie adăugat și suc de lămâie la prepararea cărnii. Ficatul trebuie să fie mâncat cel puțin o dată pe săptămână. Sunt, de asemenea, absolut interzise mezelurile.

Oul este alimentul cel mai nutritiv de pe planetă. Gălbenușul a fost asemănat cu laptele matern, întrucât este 100% asimilabil. Conține multă vit B12, esențială pentru imunitate și pentru absorbția fierului, și colină, un aminoacid esențial pentru sistemul nervos. Singurele indicate, ca și în cazul cărnii, sunt cele organice, de origine strict controlată.

Legumelor non- amidonoase, permise,  -broccoli, varza de Bruxelles, varză, conopidă, morcovi, dovlecei, vinete, salată, ciuperci, ardei gras, spanac, ceapă, anghinare, sparanghel, fasole, sfecla, castraveti, telina, usturoi, patrunjel- trebuie să li se înlăture coaja și semințele. Fasolea și lintea trebuiesc tinute la înmuiat 12 ore înainte  de a fi consumate.

Fructele,  care trebuiesc evitate doar în perioadele cu diaree, se consumă foarte coapte (de exemplu, bananele trebuie să aibă pete maronii pe coajă) și doar între mese. Foarte importante în detoxifiere sunt fructele de pădure.

Nucile și semințele se consumă crude, fără a fi prăjite și sărate (untul de arahide trebuie testat pentru alergii). Acestea sunt foarte bogate în nutrienți și nu ar trebui să lipsească din dieta acestor copii. De asemenea, având multe fibre, trebuie evitate în perioadele cu diaree. Semnițele de susan și de floarea soarelui vor fi digerate mai ușor dacă sunt puse la înmuiat cu 12 ore înainte.

Mierea naturală este permisă. Evitați mierea centrifugată la cald, ca metodă de obținere, pierde multe din minerale. Mierea conține monozaharidele fructoză si lactoză, care sunt foarte bine digerate. La început se folosește în cantități mici, pentru că zaharurile din ea hrănesc Candida.

Pacienții GAP trebuie să bea multă apă, sucuri de fructe și legume, ceaiuri din plante( din surse sigure, nu din comerț). Dimineața este bine să se bea un pahar cu apă, eventual cu puțin suc de lămâie. Sucurile din comerț sunt cu desăvârșire interzise.

Grăsimile care pot fi folosite sunt cele care sunt deja conținute în carne, dar si untul clarificat. Deși multe uleiuri( printre care și cel de măsline) sunt foarte sănătoase de consumat crude( dacă sunt obținute prin presare la rece), nu este bine să se folosească la gătit, întrucât se trensformă termic în grăsimi trans-. Margarina este interzisă.

După cum se știe, copiii cu autism au probleme de alimentație- creierul lor este intoxicat și de aceea la el ajung informații greșite( hrana are un alt gust/ temperatură/ textutră decât  percepem noi). Dar nu trebuie să ne pierdem speranța, iar prin terapia ABA, de exemplu, se pot obține rezulatate remarcabile în desensibilizarea copiilor și în obișnuirea lor cu hrana sănătoasă.

Suplimentele nurtritive nu pot înlocui sub nicio formă o dietă corectă, o pot doar completa. Cum autismul este, de fapt, o tulburare digestivă și intestinală, refacerea florei intestinale bune este primul pas spre vindecare. Dr. Campbell recomandă tuturor pacienților săi probiotice, acizi grași esențiali, vit A, enzime digestive, vitamine și minerale.

- probioticele sunt bacterii benefice prezente în alimentele fermentate( varză murată, kefir, iaurt și brânzeturi), printre bacteriile care intră în sfera probioticelor fiind: Lactobacili- Acidofilus, Bulgaricus, Casei ș. a., bifidobacterii- Bifidus, Breve, Longum ș.a., E. Coli( speciile acestea ar trebui să se găsească doar în intestinul gros, prezența sa în altă zonă a corpului indică o îmblonăvire), streptococul Fecalis, Bacilus Subtilis.

Un produs din comerț, cu probiotice, trebuie să aibe cât mai multe tulpini de bacterii, dintre care esențială este Bacilus Subtilis. De asemenea, numărul lor este important- ar trebui să existe cel puțin 8 miliarde de bacterii pe gramul de produs.

Administrarea probioticelor va face ca bacteriile negative să piardă spațiul în care se dezvoltă și astfel să moară, producând toxine ce vor înrăutăți pentru o perioadă starea copilului( va deveni mai palid, sunt posibile erupții cutanate). Pentru a evita acest lucru, trebuie administrate gradual, observând reacția copilului( se menține doză scăzută până la dispariția simptomelor). Dozele uzuale terapeutice la care trebuie să se ajungă sunt:pentru un adult- 15- 20 mld unități /zi, copii 2-4 ani- 2-4 mld/zi, 4-6 ani- 8-12 mld/ zi. Această doză, o dată ajunsă, se menține pentru 6 luni. În tot acest timp, este important să eliminați din alimentație zaharurile și carbohidrații care alimentează flora negativă. După această perioadă, se reduce treptat doza, observând copilul, până se ajunge la jumătate din această cantitate, pentru încă câțiva ani. Nu trebuie să uităm că sursa principală va trebui să devină alimentația- iaurtul, kefirul, varza murată. 

Probioticele nu vor fi distruse de aciditatea stomacală, întrucât aceasta este foarte scăzută la copiii cu autism.

- grăsimile

Creierul uman este format din 60% grăsimi, membrana fiecărei celule conține acizi grași. Față de nicio substanță nu a fost dusă o campanie de dezinformare atât de mare ca cea împotriva grăsimilor. Industria alimentară a înlocuit grăsimile naturale cu cele sintetice, printre care margarina vegetală, atât de toxică( conține urme de aluminiu și nichel, în urma procesului de fabricare). La fel de toxice sunt și uleiurile vegetale cânt sunt folosite la gătit.

Organismul își poate produce singur grăsimile bune, dacă primește din exterior acizii omega- 3 și omega- 6, în general din semințe și nuci și din uleiurile obținute din acestea- cel de in, de cânepă etc. Pentru metabolizarea acidului gras omega- 3 este nevoie de vit. C, B3, B6, magneziu, zinc și alte enzime. Cum acestea lipsesc la copiii cu autism, ei nu pot folosi eficient suplimentele cu omega- 3 primite. În aceste condiții, ar fi mai bine să dăm copilului suplimente cu produsele sale de metabolism, EPA și DHA( conținuți si în ficatul de merluciu și în alte uleiuri de pește)

   Acidul gras omega- 6 se transformă și el în alți trei acizi, dintre care , cel mai important este acidul arahidonic, ce se găsește în carne, ouă și lactate.

În dieta copilului trebuie respectat raportul de 2 la 1 între acidul omega- 3 și cel omega- 6. Uleiurile de primă presă sunt foarte sensibile, așa încât se țin la întuneric și la răcoare, chiar frigider și bine închise. Se începe cu o linguriță, până se ajunge la 3. 

Uleiul de ficat de merluciu este esențial să fie administrat, se începe cu o linguriță, până se ajunge la trei. Se dă imediat după masă.

Uleiul de măsline nu este foarte bogat în omega- 3 și -6, dar consumat crud( nu gătit!) aduce un aportmare de vit E, beta- carotene și alte substanțe foarte utile.

Grăsimile animale, printre care cea de porc, nu trebuie evitate, proteinele din acrne sunt mai bine metabolizate dacă în stomac se află și grăsime.

Cocosul este, de asemenea, recomandat sub toate formele sale- ulei, unt, făină-, întrucât 50 % din grăsimile sale saturate sunt constituite din acid lauric, se tranformă în corpul nostru într-o subsanță cu puternice valențe antifungice, antibacteriene și antivirale. Untul de cocos poate fi folosit la gătit, pentru că nu se transformă  în compuși toxici la temperaturi mari.

Grăsimile sunt utile și pentru că reduc pofta de carbohidrați și zaharuri și pentru că stimulează producția de bilă, care este metoda naturală a ficatului de a scăpa de toxine.

- vitamina A 

Această vitamină este liposolubilă, ceea ce înseamnă că are nevoie de grăsimi ca să fie asimilată. Cele mai bogate alimente în vit. A sunt organele animale, în special ficatul și rinichii, dar și gălbenușul de ou, lactatele și uleiul de pește( în special cel de merluciu) .

Problemele digestive și carența vitaminei A sunt într- un continuu cerc vicios( una o împiedică pe cealaltă). Studii extinse au arătat că, dacă mama care alăptează are lipsă de vit A, copilul va avea tulburări digestive ce se vor manifesta în primii ani de viață. Această vitamină are multe roluri în organism, cel mai important fiind cel în asigurarae unei imunități puternice( primul său nume  a fost vitamina anti- infecțioasă).

Analizele pot determina carența vitaminei A, însă un indicator și mai important îl constituie infecțiile urechii și cele toracale, în special în primii doi ani din viață. Este de notat și faptul că stările febrile diminuează cantitatea de vit A din corp.

O linguriță de ulei de merluciu furnizează 400 micrograme de vit. A, iar dozele recomandate pe zi, pentru indivizii sănătoși sunt următoarele( la copiii cu autism tebuie mărite)

0-12 luni- 150-350 micrograme

1-3 ani- 200-400 micrograme

4-6 ani- 200-500 micrograme

adulți- 300-1000 micrograme

- enzimele digestive

Pacienții cu floră intestinală anormală au, fără excepție, o producție redusă de acizi gastrici. Toxinele produse de candida și clostridium au puterea de a reduce secreția acestora. Cum digestia începe în stomac, sub influența acidului clorhidric, la copiii cu autism nu se activează enzima numită pepsina, ce ajută la descompunerea proteinelor în aminoacizi. Consumul de dulciuri blochează activarea pepsinei, astfel încât glutenul și cazeina se transformă în produșii similari cu opiaceele- gluteomorfină și cazeomorfină, responsabile de tulburările din sfera învățării și percepției.

Proteinele nedigerate trec apoi în intestinul cu pereți perforați, unde enzimele panceatice se așteaptă ca proteinele sosite să aibă un anumit nivel de aciditate. Neîntâmplându- se acest lucru, pancreasul nu varsă în intestin enzimele sale și nici bila nu ajunge în intestin, pentru a ajuta la digestia grăsimilor. Astfel, produșii intermediari toxici ajung în sânge, în locul vitaminelor și mineralelor. Candida se hrănește cu aceste substanțe, producând alcool și acetaldehide, printre alte toxine. Grăsimile sunt expulzate cu fecalele, fără a permite asimilarea vitaminelor A, D, E, K și a grăsimilor esențiale.

Secretina și colecistochinina, hormonii care ajută la digestie, pot fi administrați ca suplimente. Ideal este însă ca aciditatea stomacului să fie adusă la valorile normale, pentru a nu mai permite bacteriilor patogene să îl colonizeze.

Dr. Campbell recomandă administrarea de Betaină HC1 cu pepsină, înaintea meselor principale. Nu se administreză în același timp cu probioticele, pentu că aciditatea produsului le distruge.  Un alt stimulant natural pentru acizii gastrici îl constituie zeama de varză( doua lingurițe înainte de masă) și supa de carne.

-suplimentele de vitamine și minerale

Dr. Campbell nu le recomandă, deoarece se asimilează în proporție foarte mică și nu sunt atât de eficiente ca cele ce rezultă în urma digestiei( nu se armonizează cu organismul la fel ca cele naturale). Așadar, tot refacera florei intestinale trebuie să fie țintită.

Dezintoxicarea

-nu vom enumera aici multiplele surse de poluare care ne asaltează zilnic organismele. Există însă, în corpul nostru, un sistem de o eficiență incredibilă, care curăță organismul de producțiile sale de metabolism și de substanțele toxice provenite din exterior. Cartierul general al său este ficatul, dar sunt implicate toate celulele corpului. Încă nu se știe tot despre acest sistem incredibil de complex, dar se cunoaște faptul că necesită un flux constant de zinc, magneziu, seleniu, molibden și alte elemente, aminoacizi, acizi grași și enzime. Dacă ne uităm bine, sunt exact substanțele care lipsesc copiilor cu autism. Astfel, metalele grele rămân în organism și sunt depozitate în grăsimile din corp. Cum creierul este format în mare parte din grăsime, se înțelege de ce are atât de mult de suferit.

-procedeul numit chelare, prin care, cu ajutorul unor substanțe sunt eliminate din corp metalele grele nu este recomandat, datorită efectelor secundare foarte grave, în special asupra sistemului imunitar.

-varianta naturală și eficace în 100% din cazuri este cea a consumului de sucuri de fructe și legume( există o multitudine de combinații posibile). Acestea se consumă cu 2-2,5 ore înainte sau după masă și se fac doar în casă, nu sunt permise cele din comerț. În sucuri se pot adăuga boabe de soc negru, foarte bogate în nutrienți.

-toxicitatea generală, din mediul înconjurător( are, apă, produse de curățat din casă, cosmetice etc.) îi afectează foarte mult pe acești copii, așa încât trebuie avută în vedere limitarea la minimum a substanțelor toxice din casă și cele din produsele de îngrijire corporală( inclusiv detregenții de rufe, care rămân pe piele mult timp). De asemenea, foarte toxic este clorul din piscina.

- slabă capacitate de detoxifiere hepatică - toxicitate bacteriană crescută

Deși pare cea mai utilă în acest sens, discuțiile legate de dieta Low-FODMAP sunt contradictorii. Totuși, aceste principii enunțate de Pimentel pot fi de real ajutor.