Autism şi alte boli degenerative ale sistemului nervos

• Alimentaţie:

Se recomandă o alimentaţie preponderent vegetariană crudivoră (nepreparată termic), fără produse de origine animală. Se poate consuma din când în când pilaf din orez integral, cartofi preparați simplu, leguminoase preparate simplu (soia, linte, mazăre, fasole, năut). 

Se va forma un program regulat de două mese pe zi, plus sucurile ce se vor cosuma zilnic. În fiecare zi se vor consuma cât mai multe sucuri din vegetale proaspete, acesta fiind vârful de atac al terapiei naturiste, atât în  procesul de dezintoxicare cât şi de stimulare a imunităţii şi combatere a bolii. 

Iată o listă cu cele mai eficiente sucuri: 

- Suc de varză, morcov, sfeclă roşie şi rădăcină de ţelină, 2-4 căni pe zi - se pot combina.

- Sucuri de clorofilă (verdețuri): ovăz verde, orz verde, grâu verde, pătrunjel, urzică, spanac, frunze de morcov, lucernă, frunze de păpădie, frunze de ridichi, frunze de ţelină, plante aromatice verzi(busuioc, rozmarin, salvie, cimbru) etc. Se introduce în cupa blenderului o mână bună de frunze, puţin tocate în prealabil şi 300 ml apă. Se mixează bine, se depozitează într-un vas de sticlă, iar după 15 minute se strecoară. Se poate consuma 1-2 căni pe zi. Pentru corectarea gustului se poate adăuga puţin suc de lămâie sau rodie.

- Sucuri de fructe de sezon. Ca regulă, fructele nu se combină bine cu zarzavaturile şi de aceea este bine să le consumaţi separat. 

- Lapte vegetal din seminţe şi nucoase: sâmburi de migdale (hidrataţi peste noapte) + seminţe de in (pulbere) + seminţe de cânepă (pulbere)  + seminţe de dovleac hidratate + serminţe de susan (pulbere). Se prepară în cantităţile dorite, la blender, cu apă călduţă. Acest amestec este valoros datorită componentelor multiple pentru regenerarea şi susţinere cerebrală. 

• Se recomandă consum zilnic de usturoi şi ceapă roşie, alimente care conţin substanţe imunostilente şi antioxidante puternice.

• Alte alimente permise: hrişcă înmuiată, mei fiert puţin, dovelcel, pătrunjel rădăcină şi frunze, fenicul,  păstârnac, ţelină, roşii, ardei, castaveţi, ciuperci pleurotus puţin infuzate, seminţe chia, seminţe de amaranth, spanac, mangold (sfeclă de peţiol), sparanghel, varză kale, salată verde, ridichi diverse soiuri, napi diverse soiuri, rucola, salată chinezească. 

• Încercaţi timp de 14 zile o dietă fără gluten (fără cereale) şi consumati pâine fara gluten. În multe cazuri s-au obţinut rezultate bune prin exluderea glutenului, În cazul in care nu există intoleranţă la gluten se consumă puţină pâine obţinută din făină integrală.

• Dintre fructe se consumă strugurii roşi şi negri (cu coajă şi seminţe), cocăze negre, afine, mure, fragi, căpşuni, zmeură, prune închise la culoare, mere, pere, citrice, rodie. 

• Se pot consuma 3-5 bucăţi de avocado pe săptămână.

• Se vor consuma multe condimente blânde: busuioc, cimbru, oregano, măghiran, rozmarin, marar, fenicul, anason etc. 

• Pentru asezonarea salatelor şi diverse preparate fără foc se foloseşte doar ulei din seminţe de in presat la rece şi ulei de măsline presat la rece. Dacă nu aveţi posibilitatea folosirii acestor uleiuri, folosiţi ulei de florea soarelui presat la rece. Acestea sunt cele mai sănătoase uleiuri.

• Se elimină produsele lactate care sunt implicate în multe boli autoimune.

 Vitaminele din complexul B sunt printre cele mai importante în protejarea şi buna funcţionare a creierului.

• Vitamina B1 (tiamina) este numită vitamina antinevritică fiind un factor esenţial de luptă pentru păstrarea sistemului nervos. Facilitează transmiterea impulsului nervos prin activarea acetilcolinei şi scade oboseala nervoasă. Tot această vitamină întreţine hrănirea şi vitalitatea nervilor; în plus, când aceştia sunt lezaţi, intervine în procesele de regenerare şi reparare a lor. Deficienţe de tiamnină afectează capacitatea creierului de a utiliza glucoza, reducând energia disponibilă pentru activităţi mintale. Deficienţa de tiamnină conduce la la vătămarea creierului: pierderea memoriei, demenţă, apatie, indispoziţie, oboseală, anorexie, iritabilitate, confuzie mentală, introversiune.  Surse bune de vitamina B1 sunt: drojdie de bere, polen, seminţe germinate, tărâţe de orez,  arahide, germeni de grâu, migdale, nuci, alune, conopidă, orez brun, soia, linte, năut, mazăre, portocale, smochine, usturoi, etc.

• Niacina sau vitamina B3 (cunoscută şi sub numele de vitamina PP, nicotinamidă sau acidul nicotinic). Niacina îmbunătăţeşte transmiterea impusurilor nervoase în neuroni, îmbunătăţind circuitele memoriei pe termen scurt. În plus este un puternic stimulator al producţiei de energie în celule. Carenţa acestei vitamine conduce la psihoze şi stări depresive. Surse bune de vitamina B3: tărâţele de orez, dojdia de bere şi grâul germinat conţin cele mai mari cantităţi; urmează arahidelele, migdalele, ciupercile, fasolea, apoi în cantităţi mici se află în multe fructe şi verdeţuri.

• Vitamina B6 (piridoxina) este necesară pentru sintetizarea neurotransmiţătorilor: serotonina, dopamina, norepinefrina, GABA, taurina, melatonina. În plus vitamina B6 reduce nivelul hemocisteinei nocive din sânge. Insuficienţa vitaminei B6 poate cauza tulburări psihologice şi funcţionări cerebrale deficitare. Astfel poate apărea iritabilitate accentuată, oboseală, depresie, confuzie, incapacitate de concetrare, insomnii, probleme de memorie, leziuni ale măduvei şi ale nervilor periferici. Cele mai bune surse sunt: nuci, alune, arahide, seminţele de floarea soarelui, seminţele de susan, castane, banane, fasole boabe şi verde, linte, spanac, conopidă, brocoli, varză, gulie, pătrunjel, ţelină, mazăre, varză, ardeiul gras. 

• Creierul nu poate funcţiona la capacitate maximă fără vitamina B9 (acidul folic). Insuficienţa acidului folic poate produce modificări subtile ale dispoziţiei, probleme de stabilitate emoţională, concentrare, proastă dispoziţie, depresie, insomnie, slăbirea memoriei, atacuri cerebrale, demenţă. Unele studii au arătat că bolanvii schizofrenici au avut de câştigat în urma suplimentării cu acid folic. Acidul folic anihilează şi elimină hemocisteina – o substanţă deosebit de periculoasă pentru creier. Surse bune de acid folic: frunzele plantelor, mai ales cele colorate verde închis, dar şi alte vegetale şi fructe: fasole boabe, lămâie, sparanghel, sfeclă roşie, varză, nuci, alune, păstârnac, conopidă, spanac, morcov etc.

• Vitamina B12 (cianocobalamina) ajută la buna funcţionare a sistemului nervos şi refacerea acestuia. Carenţa de vitamina B12 duce la anemie pernicioasă, conducând la scăderea numărului de globule roşii, leziuni la nivelul măduvei spinării (demielinizarea nervilor), nevrite, slăbirea memoriei, demenţa, tulburări de dispoziţie, diferite simptome digestive şi cardiovasculare. Produsele de origine animală conţin vitamina B12, dar  folosirea lor comportă multe alte riscuri pentru sănătate. Surse vegetale de vitamina B12: alimente fermentate preum miso, sosul de soia, tempeh (până la 15 micrograme din vitamina per porţie de 100 de grame), murăturile, iaurturile de nuci şi seminţe si pâinea cu maia.  Microalgele precum spirulina şi chlorella sunt considerate a fi printre alimentele cu cel mai ridicat continut de B12. Alte macroalge precum nori, wakame si kombu, sunt uneori catalogate drept alimente cu conţinut considerabil de B12.  Polenul este bogat în vitamina B12. Anumite ciuperci au în cantităţi mici vitamina B12. Apoi sunt şi vegetale produse în pământuri sănătoase, neierbicidate şi pesticidate, care nu sunt distruse prin folosirea îngrăşămintelor chimice (mai ales rădăcinoase spălate mai sumar): praz, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel, lăptucă, conopidă, seminţe încolţite, seminţe de floarea soarelui, orez integral, grâu. Aloe vera este o sursă de B12. Există şi alimente îmbogăţite cu B12 (cereale fortificate) şi se poate lua un supliment de B12. În plus, aveţi nevoie de un stomac sănătos care să secrete suficient acid clorhidric, pepsină, factor intrisec şi un intestin sănătos pentru a avea abilitatea de  absorbi această vitamină din alimente.

 Lecitina şi colina sunt doi compuşi care măresc concentraţiile de acetilcolină din creier, îmbunătăţesc memoria şi procesele cerebrale. Pentru a fabrica acetilcolină organismul are nevoie de colină. Colina este un aminoacid precursor al acetilcolinei care protejeză creierul pe tot parcursul vieţii şi este mai ales necesară femeilor însărcinate pentru a ajuta ca proprii copii să dezvolte un creier bun. Laptele matern este foarte bogat în colină. Bolile care duc la mişcări musculare anormale şi care sunt consecinţa anomaliilor sistemului de neurotransmiţători, inclusiv boala lui Parkinson şi a lui Hudington, pot fi tratate eficient cu colină. Suferinzii de boala Alzheimer au un nivel foarte scăzut de acetilcolină, activitatea impulsurilor lor nervoase fiind foarte scăzută. Colina se găseşte în cantităţi mari în: drojdia de bere, germenii de grâu şi seminţele de schinduf. Alte surse de colină sunt: arahidele, vegetalele cu frunze verzi, păpădia, soia, brocoli, varza, conopida, varza şi polenul. Toate soiurile de fasole (inclusiv soia, mazărea, lintea) sunt foarte bogate în lecitină şi colină. Lecitina conţine colină în proporţie de 20%. Alimentele bogate în lecitină sunt: nucile şi păpădia (tijele şi mai ales florile). 

 Păpădia este o sursă bogată de lecitină şi conţine de asemenea şi colină. Lecitina măreşte concentraţia de acetilcolină din creier. Bolnavii de Alzheimer au adesea deficit de acetilcolină. Se poate prepara o „supă pentru creier”. Puteţi folosi ca ingrediente: rădăcină, flori şi tulpini de păpădie, boabe de fasole şi linte, nuci măcinate, urzici, seminţe de in şi de mac, orz, grâu încolţit. Puteţi asezona supa cu roiniţă, rozmarin, salvie şi cimbru. Acestea ajută creierul să-şi menţină acetilcolina. Nu e necesar să se folosească toate ingredientele. Găsiţi o combinaţie care vă place sau adăugaţi cât mai mult posibil din aceste ingrediente în alte supe. 

 Boabele de fasole reprezintă cea mai bună sursă de L-dopa (substanţă pe care creierul o utilizează pentru fabricarea dopaminei) – care se foloseşte în tratarea bolii lui Parkinson. Fasolea albă lată este un sortiment bogat în această substanţă. Fasolea încolţită conţine 10 ori mai mult L-dopa decât fasolea neîncolţită. Puneţi boabe de fasole la încolţit. După încolţire, când plăntuţele ating 3-4 cm, se pot folosi. Se consumă doar plăntuţele, bobul de fasole aruncându-se. Se pot folosi în salatele de crudităţi.

 Vitamina E acţionează în organism ca antioxidant, protejând celulele împotriva îmbătrânirii şi degenerării şi facilitează buna funcţionare a sistemului nervos şi a glandei hipofize. Vitamina E împiedică oxidarea grăsimilor (creierul este constituit mai ales din grăsimi), facilitează asimilarea calciului, preîntâmpină boli precum Parkinson, Alzheimer, atacuri cerebrale etc. Deficitul de vitamină E conduce la tulburări neuromusculare: scleroză în plăci, sechele poliomiolitice, paralizii, distrofii musculare. Surse bune de vitamina E: uleiul de cătină (probabil cea mai bogată sursă), uleiurile vegetale neprocesate şi nerafinate, fructele oleaginoase (nuci, arahide, alune şi migdale), avocado, broccoli, cătină, germenii cerealelor, lăptuci, spanac, orez brun, seminţe încolţite.

 Vitamina C previne declinul mintal în principal prin combaterea bolilor cerebrovasculare şi a atacurilor cerebrale. Vitamina C este mai mult decât un antioxidant; ea înlesneşte transmiterea mesajelor în creier. Consumaţi alimente bogate în vitamina C: măceşe, pătrunjel, coacăze negre, kiwi, lobodă, ardei (mai ales verde), urzici, brocoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roşii, mazăre, căpşuni, fragi, mărar.

 Vitamina D este una dintre cele mai bune opțiuni pentru reducerea riscului de demielinizare și de apariție a sclerozei multiple. Modalitatea ideală de a optimiza nivelul de vitamina D din corp este prin intermediul expunerii protejate la soare. Controlați-vă în mod regulat nivelul de vitamina D, mai ales dacă luați suplimente de această vitamină, pentru a fi siguri că luați suficientă vitamina D pentru a obține nivele terapeutice de 50-70 ng/ml. Este bine de știut de asemenea, că Vitamina D influențează practic fiecare celulă din corp și este unul dintre cei mai puternici factori de prevenire a cancerului.

 Triptofanul (un aminoacid) este transformat în glanda pineală în serotonină (substanţa bucuriei) şi melatonină (hormonul revigorării). Consumaţi alimente vegetale bogate în triptofan: seminţe de dovleac, seminţe de susan, in, migdale şi nuci. 

 Taurina este un compus cu structură asemănătoare aminoacizilor, care îndeplineşte un număr de funcţii importante în organism. La făt şi noul născut promovează dezvoltarea creierului. Contribuie  la regenerarea nervilor, la orice vârstă. O altă funcţie a taurinei are de-a face cu transmisia nervoasă. Sursele alimentare de taurină sunt: mazărea, năutul, fasolea, lintea, drojdia (atât cea folosită la dospit cât şi cea alimentară - fulgii), nucile şi seminţele (mai ales migdalele), alunele comestibile, seminţele de susan şi floarea soarelui, pulberea de roşcove şi cerealele integrale. Cu cât conţinutul de proteine al unui aliment vegetal este mai mare, cu atât este mai mare conţinutul de taurină al acelui aliment.

 În ceea ce priveşte mineralele, calciul este cel mai important dintre ele pentru funcţionarea sănătoasă a creierului. Joacă un rol central în transmiterea celulelor nervoase, reglează funcţia de neurotransmitere şi controlează excitabilitatea fibrelor nervoase. Sursele naturale cele mai bogate în calciu sunt:  seminţele neprăjite de susan, toate nucile şi alunele, legumele cu frunze verzi, varza, napul, quinoa, smochine, broccoli, fasole verde şi uscată, lapte de soia, orez integral, soia.

 Magneziul este un alt element necesar bunei funcţionări a sistemului nervos. Acest mineral are o acţiune sedativă naturală asupra organismului. Cu cât este mai scăzut nivelul de magneziu din organism, cu atât suntem mai vulnerabili la stres. În plus, acest element participă la reglarea transmiterii impulsului nervos de-a lungul nervilor periferici. Carenţa magneziului în organism conduce la stări de astenie şi hiperiritare neuro-musculară. Alimente bogate în magneziu: iarba grasă, dovleac şi dovlecel, seminţe de floarea soarelui, nuci de Brazilia, migdale, soia, nuci, făină integrală de grâu, tărâţe de cereale, castane, mei, ovăz, spanac, banane, legume cu frunze verde închis, avocado, germeni de grâu, etc.

 Mineralul seleniu are un impact imens asupra funcţionării creierului. Celulele nervoase trebuie să aibă seleniu pentru a produce glutation, unul dintre antioxidanţii cei mai importanţi pentru creier. Creierele private de seleniu manifestă perturbări ale activităţii principalilor neurotransmiţători: serotonina, adrenalina, dopamina, semnalizând posibila vătămare şi disfuncţia creierului. Surse alimentare: nucile braziliene, polenul, usturoiul, ceapa, strugurii negrii, broccoli, grâu integral şi cereale, legume organice.

 Creierul este organul cel mai gras din organism: este alcătuit în proporţie de 60% lipide (diferite tipuri de substanţe grase). Compoziţia acestor grăsimi poate influenţa profund însăşi arhitectura celulelor, abundenţa sau sărăcia importantelor dendrite şi sinapse. Moleculele grase imfluenţează neurotransmiţătorii şi tipul lor. Membranele exerioare ale celuleor cerebrale se pot rigidiza iar recetorii pot fi insensibili, fiind acoperiţi de substanţe grase. De aceea, oferiţi-i creierului grăsimi sănătoase: seminţe (in, cânepă, schinduf, floarea soarelui, susan, dovleac, chia), fructe oleginoase (nuci diverse, migdale, alune, arahide), ulei de măsline, ulei de seminţe de in.

 Proantocianidinele (PAC) sunt substanţe antioxidante preluate din alimentaţie care traversează bariera sangvino-cerebrală pentru a proteja creierul împotriva radicalilor liberi. Cercetătorii consideră că aceşti antioxidanţi ajută şi la consolidarea capilarelor (vase sanguine de calibru mic), reglând astfel tensiunea arterială. Cea mai bună sursă de PAC sunt afinele, coacăzele, aronia, murele, cireşele şi vişinele.

 Un creier normal nu se poate constitui fără un aport adecvat de acizi graşi omega-3. Acizii graşi omega-3 pot fi obţinuţi din mai multe alimente vegetale cele mai bogate surse în omega-3 sunt: uleiul de seminţe de in (53,3 grame la 100 grame produs), ulei de canola (11,1 grame la 100 grame produs), ulei de nuci (10,4 grame la 100 grame produs), unt de arahide (8,7 grame la 100 grame produs), ulei din germeni de grâu (6,9 grame la 100 grame produs), nuci (6,8 grame la 100 grame produs), boabe de soia (1,5 grame la 100 grame produs), jir (1,7 grame la 100 grame produs), germeni de ovăz (1,4 grame la 100 grame produs), iarbă grasă (0,9 grame la 100 grame produs).

 Cura cu fulgi nutriţionali de drojdie de bere inactivă este un tratament cu o puternică acţiune reîntineritoare, cu efecte tonice asupra întregului sistem nervos (conţine aproape tot complexul vitaminelor B, colină, taurină şi seleniu). Se consumă zilnic 2-3 linguri de fulgi de drojdie, în cure de 20 de zile pe lună. 

 Seminţele şi fructele oleaginoase sunt bogate în taurină, calciu, magneziu, vitamina E care ajută în transmiterea impulsului nervos şi refacerea funcţionării nervilor. Este recomandat să se consume des: seminţe de susan, dovleac şi floarea soarelui, nuci şi migdale. Bineînţeles, toate aceste seminţe vor fi folosite nepreparate termic. 

 Consumaţi destul de des nuci, nu doar pentru că creierul seamănă cu un miez de nucă. Nucile conţin o pleiadă de substanţe necesare bunei funcţionări a creierului şi nervilor: lecitină, acizi graşi omega-3, vitamina B6, vitamina E, calciu, magneziu, triptofan (aminoacid precursor al serotoninei), taurină. 

 Arahidele şi alunele sunt bogate în substanţe necesare bunei funcţionări a creierului şi sunt folositoare în cazul asteniilor şi surmenajului nervos. Migdalele, supranumite „regina nucilor”, prin compoziţia lor complexă (proteine, grăsimi de calitate, calciu, magneziu, vitamina E etc.) sunt reconstituente ale sistemului nervos.

 În urma unui experiment pe cobai bătrâni cu deficienţe cerebrale legate de vârstă, coordonare motrică şi echilibru deficitare, care au fost hrăniţi cu extrase din coacăze negre (au o putere antioxidantă excelentă) s-a dovedit că experimentaseră o întinerire a creierelor manifestând facultăţi mintale mai bune decât la începutul experimentului. O mare parte din integritatea erodată din circuitele creierelor  a fost restabilită justificând îmbunătăţirea capacităţilor mintale. Dr. James A. Joseph, conducătorul unei echipe de cercetători  de la Tufts University din Boston, spunea despre incredibila descoperire: „Nu cunosc un alt agent care ar putea inversa compartimentul motor sau defectele cognitive cauzate de îmbătrânire. Coacăzele negre sunt singurele pe care le-am găsit capabile de acest lucru – şi caut de 22 de ani.” (Jean Carper – Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului). 

 Susanul este un bun neurotrofic (hrăneşte nervii). Aceste seminţe sunt deosebit de bogate în calciu - element necesar impusurilor nervoase. Susanul poate fi folosit în nevrite degenerative, neuroparalizii şi alte boli ale nervilor.

 Uleiul de cocos este considerat un fel de remediu universal, cu beneficii importante asupra creierului, glandei tiroide și sistemului nervos. De curând, s-a demonstrat că uleiul de cocos are efecte neuroprotectoare remarcabile. Pacienții cu Alzheimer au raportat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor după un tratament de 45-90 de zile cu trigliceride de lanț mediu din ulei de cocos. Un studiu recent aduce dovezi experimentale care susțin faptul că uleiul de cocos poate ameliora sau chiar regresa deficitele cognitive asociate cu vârsta și bolile neurodegenerative, precum Alzheimer sau Parkinson. Se folosesc 2-3 linguriţe pe zi. Se poate combina şi cu uleiul din seminţe de in (bogat în acizi graşi omega-3).

 Usturoiul influenţează  producerea de serotonină – o substanţă chimică cerebrală omniprezentă, implicată în reglarea unui spectru larg de stări şi comportamente, printre care anxietatea, depresia, durerea agresivitatea stresul somnul şi memoria. Nivelurile ridicate de serotonină şi activitatea ei de la nivelul creierului tind să se comporte ca un tranchilizant care calmează, induce somnul şi ameliorează depresia. Capacitatea usturoiului de a împiedica degenerarea creierului şi a sistemului imunitar în cazul animalelor bătrâne este remarcabilă şi impresionantă. Usturoiul acţionează împotriva stresului şi anxietăţii, acţionând ca un antidepresiv.

 Studii făcute de către medicii americani, în statul Hawaii, la populaţia băştinaşă, mare consumatoare de soia, au arătat că acest aliment protejează celulele nervoase de degradare, ajută la menţinerea până la vârste înaintate a memoriei şi a altor funcţii mentale. Consumaţi lapte de soia, pe care vi-l puteţi prepara în casă. Una dintre cele mai promiţătoare substanţe (este o substanţă nutritivă grasă prezentă în toate membranele celulelor, mai ales în cele cerebrale) ce au un rol în consolidarea memoriei se numeşte fosfatidilserina. Această substanţă poate încetini, opri sau restaura pierderile de memorie. Fosfatidilserina poate fi extrasă din soia.

 Fructele de cătină sunt un tonic pentru sistemul nervos şi  imunitar şi pentru ficat. Mai multe studii au dovedit că administrarea regulată a fructelor de cătină măreşte, în timp, nivelul de serotonină din creier. Creşterea nivelului serotoninei prin tratamentele cu cătină micşorează numărul recidivelor bolilor psihice, dar şi al sinuciderilor, al actelor antisociale etc. Se fac cure îndelungate (6 luni) cu pulbere de cătină: 1 linguriţă de patru ori pe zi. Când aveţi ocazia să găsiţi fructe proaspete, suculente, nu rataţi ocazia să beţi un suc de cătină. Este un întăritor puternic al sistemului nervos şi al celui imunitar.

 Uleiul de cătină este cea mai bună sursă de vitamina E din lume; în plus uleiul de cătină conţine de 10 ori mai mult caroten decât morcovul (C.Pârvu – „Universul plantelor”) şi o pleiadă de substanţe antioxidante. Se administrează câte 40 de picături, de 2 ori pe zi, luate pe o bucată de pâine uscată.

 Seminţele de schinduf sunt printre cele mai bogate surse de colină şi au un efect anabolizant, ajutând la dezvoltarea muşchilor şi a forţei lor. Ele au proprietăţi de stimulare a activităţii nuromusculare. Conţin de asemenea substanţţe fitoestrogenice care îndeplinesc multe roluri printre care şi menţinerea durităţii oaselor dar şi o bună funcţionare a creierului. Consumaţi-le râşnite, ca un supliment alimentar (2-3 linguriţe pe zi).

 Mărarul este renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea câtorva tulpini de mărar verzi combate eficient durerile de cap (inclusiv cele însoţite de ameţeală şi vărsături), redă acuitatea şi claritatea simţurilor celor surmenaţi, combate astenia nervoasă. 

 Consumaţi multă salată verde (lăptucă) pentru că  este un bun somnifer şi calmant al durerilor. Acţiunea aceasta se datorează unui suc alb amar numit lactucarium care este un fel de opiu de lăptucă (neavând tendinţa opiului de a deregla sistemul digestiv). 

 Ţelina este un tonic al sistemului nervos şi al glandelor suprarenale. Consumaţi din abundenţă.

 Iată şi câteva alimente ce au efect sedativ şi de reglare a sistemului nervos: lăptuca (salată verde), ceapa (se cunoaşte că induce somnul), conopida, seminţele de dovleac, mărarul, feniculul, busuiocul, măghiranul.

 Merele sunt un calmant şi hrănitor al sistemului nervos. Ceaiul de coji de mere are un efect sedativ.

 Alimente bogate în antioxidanţi care să protejejze organismul de procesele intense de degenerescenţă: struguri negrii ş roşii, afine, coacăze negre şi roşii, mure, dude, zmeură, căpşuni, prune,  brocoli, ceapă roşie, varză roşie etc. 

 Mierea conţine vitamine, minerale şi enzime care favorizează secreţia de serotonină şi melatonină, doi neurotransmiţători care induc o stare de calm şi de relaxare profundă, ce favorizează o regenerare nervoasă si psihică completă. Luaţi spre seară 2 picături de ulei volatil de Levăţică într-o lingură de miere de Tei. Înlocuiţi zahărul care este periculos pentru organism şi nervi cu miere.

 Cura cu tinctura de propolis şi lăptişor de matcă - au rolul de a reduce starea inflamatorie la nivelul rădăcinilor nervoase afectate, refăcând neuromediatorii chimici (acetilcolina, dopamina) necesari restabilirii si propagării influxului nervos. Propolisul are un puternic efect asupra sistemului nervos autonom cu acţiune periferică asupra transmiterii impulsului nervos. Un fapt mai puţin cunsocut este că laptişorul de matcă este mai bogat în complexul de vitamine B - respectiv B1, B2, B3, B5, B6, B8, B12 - decât drojdia de bere. Fiind atât de bogat în vitaminele aparţinând grupului B şi conţinând şi urme de vitamina E, este foarte eficient în combaterea instalării tulburărilor de memorie şi a bolilor sistemului nervos. Lăptişorul de matcă este cea mai bogată sursă naturală de acetilcolină - cel mai important neurotransmiţător. Folosirea lăptişorului de matcă are efecte tonice psihice miraculoase, favorizând refacerea capacităţilor psihice şi intelectuale şi un foarte bun remediu al depresiilor. Este eficient şi în special în cazul femeilor depresive care au un deficit de hormon estrogen în organism, dezechilibru obiectivat prin estomparea caracterelor feminine secundare. Se face o cură de o lună cu aceste produse apiterapeutice, cu pauză de 7 zile, după care tratamentul se poate relua. Se va administra câte 40 de picături de tinctură de propolis, de 3 ori pe zi, luate pe o bucată de pâine, şi 3 capsule pe zi de lăptişor de matcă. 

 Cura cu polen – se consumă câte 1 linguriţă, de două ori pe zi, înainte de masă. Cura durează 30 de zile. Se pot face 4 cure pe an. Procesele de degenerare şi îmbătrânire a sistemului nervos sunt încetinite de aminoacizii, vitaminele, mineralele si enzimele din compoziţia polenului. Polenul este bogat în vitamina B, în vitamina E, fosfolipide şi flavonoizi – stopând procesele de îmbătrânire cerebrală, însoţit de slăbirea facultăţilor mintale, inclusiv a memoriei. Acidul glutamic conţinut de polen şi lăptişor de matcă este un agent care stimulează activitatea neuronală. În plus, polenul conţine vitamina B12, esenţială în mielenizarea nervilor. Administrarea de polen pe o perioadă mai lungă duce în multe cazuri la o ameliorare simţitoare a stării emoţionale a pacienţilor, restabileşte moralul, scade nervozitatea,iritabilitatea,creste calmul si optimismul este indicat şi în insomnii.

 Creierul și tractul gastrointestinal sunt interconectate, între cele două există un schimb de infomații prin intermediul sistemului nervos, sistemului imun și a celui endocrin. Tractul gastrointestinal (TGI) alcătuiește cel mai mare organ imun. Această relație este posibilă datorită microbiomului intestinal, numit și „creierul din intestin” sau „al doilea creier”. Așa se explică de ce alimentația noastră are un rol covârșitor pentru sănătatea creierului. S-a ajuns la concluzia că oamenii care suferă de depresie nu au o diversitate așa de mare a microbiotei (totalitatea microorganismelor care ne colonizează și a materialului lor genetic)  din intestin față de cei sănătoși. S-au identificat modificări ale dezvoltării neuronale la nivelul hipocampului și amigdalei la persoanele care nu niveluri scăzute ale microbiomului. Prebioticele si probioticele reduc anxietatea pe modele animale, administrarea de specii Latobacillus dovedindu-se eficientă în acest sens. Microbiota intestinală poate să dicteze dezvoltarea și plasticitatea neuronală prin intermediul unor proteine și a unor factori neutrofici cum ar fi BDNF (brain-derived neurotrophic factor). Un studiu a evaluat modul în care colonizarea postnatală a TGI la șoareci influențează sistemul hipotalamo-hipofizo-adrenal în ceea ce privește răspunsul la stress. „Am descoperit că în cazul animalelor la care microbiomul este foarte redus dezvoltarea creierului nu este normală” – Prof. Ted Dinan, Department of Psychiatry and APC Microbiome Institute. Specialiștii recomandă un consum bogat de fibre, o dietă echilibrată care să mențină echilibrul microbiomului intestinal. Se recomandă consumul de alimente fermentate precum borşul, varza murată, diverse murături preparate cu puţină sare (nu oţet), preparate din soia fermentată, alge, polen. În schimb, alimentația monotonă, bogată în zahăr, grăsimi, de tip fast-food favorizează proliferarea unor specii bacteriene care provoacă toxicitate. Aceste toxine ajung inclusiv la nivelul creierului provocând de la anxietate și depresie până la demență. 

Alte indicaţii terapeutice:

• Zeolit (argilă vulcanică) – se administrează doza maximă recomandată pe prospect.

• Folositi tinctura de leurdă, tinctură de coriandru şi chelorella pentru detoxifierea de metale grele. Dozajele trebuiesc calculate individual iar procesul ar trebui supravegheat de un terapeut sau medic specialist. Ca punct de orientare sunt valabile următoarele cantităţi: Chlorella pyrenoidosa: 3 ori pe zi câte 4 comprimate; Leurdă: tinctură de 2 ori pe zi 10 picături de tinctură (sau tablete); Coriandru: de 3 ori pe zi 5 picături (tinctură). Chlorella are două componente extrem de importante: una dintre ele se ocupă  de  „mobilizarea“ metalelor grele, iar cealaltă component este însăşi membrana  celulară a Chlorellei, care absoarbe metalele grele ca un burete. Substanţele astfel „legate“ pot fi evacuate din organism pe căile normale. Chlorella „leagă“ pe lângă mercur, şi cadmiul, plumbul, nichelul, platina, paladiumul (ultimele patru se folosesc în stomatologie) precum şi obişnuitele otrăvuri cum ar fi dioxina, formaldehidul, insecticidele.Leurda „leagă“ prin grupurile de sulf pe care le conţine metalele grele mobilizate. Se formeză complexe stabile prin care este prevenită preluarea metalelor grele de către alte ţesuturi ale organismului. Mai poate fi folosită vitamina C, acidul alfalipoic și glutationul. Ar fi de folos și stimualrea ficatului și ricnichilor cu plante potrivite.

• Plante cu mare potenţial antioxidant şi tonic nervin: menta (inclusiv specii de izmă sălbatică), rozmarin, oregano, salvie, isop, cimbru, busuioc, roiniţă, ginkgo biloba, seminţe de armurariu, cuişoare, scorţişoară (ultimele două folosiţi-le cu moderaţie pentru cu un efect iritant).

• Rozmarinul, supranumit şi „planta aducerii aminte” sau a „memoriei” este o plantă care conţine peste 20 de antioxidanţi – compuşi care ajută la anihilarea radicalilor liberi care devastează organismul şi creierul. Acidul rosmarinic este unul dintre cei mai puternic antioxidanţi conţinut de plantă. Rozmarinul se comportă ca şi conservanţii alimentari folosiţi în comerţ şi stopează mai ales oxidarea grăsimilor. În plus, rozmarinul are un puternic efect antiinflamator cerebral şi de stimulare a microcirculaţiei cerebrale, finnd folositor în combaterea complicaţiilor accidentelor cerebrale şi a altor afecţiuni inflamatorii ale creierului. Rozmarinul conţine mai mult de 6 compuşi despre care se spune că ar preveni descompunerea acetilcolinei. Rozmarinul conţine şi un compus numit cineol care stimulează sistemul nervos central. Uleiul volatil de rozmarin este indicat în tratarea bolii Alzheimer şi a depresiei, stimulează memoria şi capacitatea de învăţare. Se poate folosi şi pulberea sau infuzia de rozmarin.

• “Radacina de aur” sau “Radacina arctica” este denumirea populara a Rhodiolei rosea. Aceasta plantă are calităţi adaptogene (stimuleaza capacitatea naturala a organismului de adaptare la diversi factori de stres) si eficienta in combaterea depresiei, a declinului cognitiv si in alungarea oboselii. Flavonoizii, rosarinul, rosavinul reprezinta o parte a principiilor active din compozitia Rhodiolei rosea. Acestea au un rol important in obtinerea starii generale de bine, prin stimularea eliberarii endogene a endorfinelor. Acest “cocktail” de bioelemente s-a dovedit eficient in ameliorarea simptomelor depresiei, anxietatii si atacului de panica. Capabila sa echilibreze metabolismul energetic, Rhodiola rosea asigura secretia de serotonina (“hormonul fericirii”) si dopamina (“hormonul placerii”). Se pare ca Rhodiola are un dublu rol: scade si regleaza productia endogena de cortizol. Aportul de Rhodiola determina cresterea rezistentei organismului atat la efort psihic, cat si la efort fizic; stimuleaza capacitatea de refacere a corpului dupa eforturi sustinute si reduce perioada de revenire a organismului la parametrii optimi.

• Ashwagandha (Withania somnifera), cunoscută și sub denumirea de ginseng indian, clasificată drept adaptogenă, ceea ce înseamnă că poate ajuta organismul să combată cu succes stresul. Ea poate reduce nivelul de cortizol, stimula activitatea creierului și combate simptomele anxietății și depresiei. Substanțele active sunt withanoidele, ce tonifică organismul și îl ajută să facă față stresului. Ashwagandha înlătură anxietatea, reduce oboseala, revitalizează organismul, crește nivelul de energie și conferă, în același timp, o stare de bine și de calm.  Combate cu succes epuizarea nervoasa, migrenele, dificultatile de concentrare si imbunatateste radical calitatea somnului. Întrucat aceasta planta stimuleaza cu succes regenerarea sistemului nervos, este benefica in prevenirea unor boli degenerative  ale creierului – Parkinson, Alzheimer, avand un potential  semnificativ  si in tratamentul acestora precum si in protectia creierului fata de factorii agresivi din mediul inconjurator.  Are puternuice efecte antioxidante şi antiinflamatorii, dar şi proprietăţi antitumorale. Cercetatorii au remarcat faptul că ashwagandha a sustinut regenerarea semnificativă a axonilor si dendritelor celulelor nervoase, a sustinut reconstrucţia sinapselor, intersectiile unde celulele nervoase comunica cu alte celule. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca ashwagandha ajuta la reconstrucţia reţelelor sistemului nervos, ceea ce o face un potential tratament pentru boli neurodegenerative, precum Alzheimer. In mod remarcabil, un studiu a arătat că ashwagandha inhiba acetilcolinesteraza, o enzima responsabilă pentru de distrugerea unuia dintre mesagerii chimici cheie ai creierului.

• Gotu Kola (Centella asiatica) îmbunătăţeşte funcţionarea creierului şi al întregului sistem nervos central. Este considerată o plantă adaptogena datorită substanțelor naturale din compoziție ce lucrează împreună cu organismul pentru a-l ajuta să se adapteze și să răspundă eficient la stres. Gotu kola declanșează producția factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF). Această proteină este adesea numită "îngrășământul creier", deoarece promovează formarea de noi celule creierului, păstrând în același timp celulele vechi pentru a le împiedica să moară. Funcționează prin creșterea ramificației neuronale, a plasticității creierului și a comunicării celulare. În plus, gotu kola stimulează, de asemenea, producția de factor de creștere a nervilor (NGF), astfel încât să se poată produce noi celule nervoase. Gotu Kola stimulează circulația la nivelul creierului, îmbunătățește memoria și sprijină claritatea mentală. Această plantă ajută la creșterea producției de substanțe chimice din creier care îmbunătățesc starea de spirit, și anume serotonina, dopamina și norepinefrina, reducând în același timp producția de cortizol al hormonului de stres. Un alt mecanism prin care gotu kola îmbunătățește sănătatea mintală este prin reducerea inflamației cronice a creierului, care este cauza principală a depresiei. Ameliorează durerile de cap, scade temperatura, împrospătează memoria, combate deficitul de atenţie, elimină starea de oboseală şi depresia. Pentru că acționează benefic asupra cauzelor insomniilor și ajută organismul să se relaxeze și să se odihnească, Gotu kola îmbunătățește vitalitatea și crește nivelul de energie și capacitatea organismului de a-l susține peste zi. Gotu kola este un puternic antioxidant neuroprotector, care neutralizează radicalii liberi pentru a preveni stresul oxidativ. Dar, în plus, poate proteja creierul împotriva substanțelor chimice nocive precum plumbul, arsenicul, aluminiu și glutamatul monosodic (MSG). Gotu Kola acţionează ca un tonic general restabilind funcţionarea optimă a întregului organism, fiind considerată o plantă a longevităţii. Studii recente s-au angajat în găsirea mecanismului molecular de neuroprotecție de către extractul C. asiatica . Cu toate acestea, capacitatea lui C. Asiatica în ameliorarea neuroregenerării nu a fost studiat mult și este limitat la regenerarea nervilor sciatici zdrobiți și protecția împotriva leziunilor neuronale în condiții de hipoxie.  Poate fi folosită în combatarea  bolii Alzheimer și a bolii Parkinson, diverse leziuni cerebrale şi ale sistemului nervos periferic,  depresie,  anxietatea și epilepsie.

• Ciuperca Coama Leului (Hericium Erinaceus) este nontoxică, comestibilă şi este printre puținele ciuperci indicate în afecțiuni ale sistemului nervos datorită conținutului de Erinacin H, un compus ce stimulează creșterea și regenerarea celulelor nervoase.  Datorită proprietăților sale antiinflamatorii și promovării expresiei genei factorului de creștere a nervului (NGF) și extinderii axonului sau dendritei, miceliul H. erinaceus prezintă o mare promisiune pentru tratamentul bolilor Alzheimer și Parkinson. Extrasul de H. erinaceus a  demonstrat un efect regulator asupra procesului genezei mielinei in vitro după leziunea mielinei. H. erinaceus poate avea un potențial de stimulare a neuronilor de a regresa în tratamentul senilității, boala Alzheimer, repararea traumatismelor neurologice cauzate de accidente vasculare cerebrale, îmbunătățirea căilor de răspuns la mușchi sau motor și funcția cognitivă. Coama Leului are şi efecte antitumorale și este un antiinflamator excelent, ajutând la regenerarea mielinei și mai mult decât atât, ameliorează stările de depresie, dând o stare de bine nu numai la nivel fizic, ci și psihic. Coama Leului este și un neuroprotector excelent, calmând atacurile de panică, combătând depresia şi insomnia, dar și deficitul de atenție și tulburările de concentrare, energizând organismul. 

• Sankali sau Shankhpushpi (Convolvulus Pluricaulis) este cunoscută ca tonic al creierului. Acționează ca un tranchilizant, hemostatic, hipnotic, anti-epileptic, anti-isteric, antiamnezice, analgezic, anxiolitic, antioxidant, antiinflmator, imunomodula-tor.  Este benefică pentru multe boli și tulburări cum ar: boli neurodegenerative, insomnia, tulburările obsesiv-compulsive (OCD), nevroze, isteria, halucinaţii, nebunie, epilepsie şi crize convulsive, anxietate, depresie, stres, dureri de cap, vomă, tulburări de  memorie, boala Alzheimer și alte demențe, accident vascular cerebral, diabet, hipertensiune arterială, hipertiroidism. Planta s-a dovedit a fi eficientă în reducerea diferitelor tipuri de stres, inclusiv psihologic, chimic și traumatic.

• Un studiu cuprinzător despre curcuma (turmeric) a fost publicat de Dr. James A. Duke și relevă faptul că aceasta conține un compus unic ce blochează în mod direct formarea de plachete beta-amiloid, considerate a fi substanțele responsabile pentru formarea Alzheimer-ului. Este un antioxidant puternic care traversează uşor bariera hemato-encefalică pentru a proteja celulele creierului de acţiunea devastatoare adusă de radicalii liberi. Pe termen lung, inflamaţiile pot duce la boli care provocă daune mari şi, în cele din urmă, moartea. Curcumina poate inhiba multe molecule despre care se ştie că joacă un rol important în inflamaţie. Tulburările cognitive reduc capacitatea de învăţare şi memorare, conducând în final la demență şi Alzheimer. Aceste tulburări sunt legate de niveluri mai scăzute ale factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), iar curcumina poate creşte nivelul acestuia, ajutând la întârzierea sau chiar la inversarea unor afecţiuni cognitive. Un studiu a arătat că administrarea suplimentelor de curcumină îmbunătăţeşte fluxul sangvin cerebral la fel de eficient ca şi exerciţiile fizice efectuate. Un alt studiu a arată că administrarea unei anumite doze zilnice de curcumină îmbunătăţește semnificativ concentrarea și atenția la persoanele în vârstă. Turmeronul aromatic este un compus al curcumei solubil in grasimi, care a fost testat pe sobolani si pentru efectele sale asupra celulelor stem neuronale. S-a descoperit ca in vasul Petri celulele neuronale stem (NCSs) au crescut ca numar in procent de aproximativ 80% atunci cand au fost expuse la turmeronul aromatic. Asta a insemnat ca acolo avea loc un proces impresionant de vindecare. Administrat sobolanilor, subiectii au inceput sa formeze celule noi sanatoase ale creierului in zona subventriculara si in hipocamp – zona creierului in care se formeaza neuroni noi. S-a remarcat de asemenea o crestere in marime in ambele zone. Turmericul este un exemplu de compus remielinizant, adică o substanţă care a dovedit ca are efecte de regenerare a nervilor. Compuşii remielinizanţi repară teaca protectoare din jurul axonilor neuronilor, numită mielină, o zonă afectată deseori de tulburări autoimune induse de vaccinuri.

• L-carnosina – 400 mg pe zi. Dr. Michael Chez, neurolog, a publicat rezultatele tratamentului tulburărilor autiste (sindromul de autism și Asperger). Din 2001, a tratat aproape 1000 de copii autiști cu carnosină. Pe baza acestui studiu, Dr. Chez a sugerat că carnosina poate îmbunătăți funcția neurologică. El a descoperit că, în 80% până la 90% din cazuri, starea s-a îmbunătățit semnificativ după numai 8 săptămâni de la începerea tratamentului. Doctor Chez susține că carnosina acționează în părțile frontale ale creierului, unde efectele sale se alătură efectelor neurotransmițătorilor care acționează în părțile profunde ale creierului. Rezultatele deosebite ale acestui tratament au fost confirmate de părinții copiilor autiști, după doar o săptămână de la începerea tratamentului. Ameliorarea a fost observată în comunicare, comportament și contact social. Tratamentul dislexicilor de către medicul Chaz a prezentat, de asemenea, o îmbunătățire, în principal în abilitățile de citire și nivelul de atenție. În plus față de rapoartele despre tratamentul a 1 000 de copii autiști, doctorul Chez a efectuat cercetările dublu-orb cu 31 de copii autiști cu rezultate similare. El le-a dat 400 mg de L-carnosină pură pe zi și nu s-au observat reacții adverse.

• Neuro Optimizer - conţine ingrediente care fac parte din structura cerebrala si traverseaza usor bariera hematoencefalica, actioneaza sinergic si au biodisponibilitate crescută. Formula imbunatatita cu fosfatidilserina, fosfatidilcolina, L-Glutamina, taurina, Acetil L-Carnitina si acid alfa lipoic. Ajută la reducerea pierderii progresive a neuronilor cauzata de imbatranirea sau lezarea SNC, procese ischemice cerebrale (ajuta la stimularea neurogenezei si regenerarii neuritilor prin actiune similara cu a factorilor de crestere neuronali, reduce apoptoza neuronilor sanatosi, ajuta la stimularea factorului neurotrofic derivat din creier-BDNF)(efect neuroplastic); ajuta la reducerea demielinizarii (pierderea stratului de mielina care contribuie la protejarea si hranirea celulei nervoase); contribuie la cresterea capacitatii de invatare, memorare si redare a informatiilor, fluiditatea verbala, concentrarea, vigilenta si atentia, imbunatatirea starii emotionale, sociabilitatatea, adaptabilitatea, capacitatea motorie (ajuta la imbunatatirea sintezei si mentinerea nivelului neurotransmitatorilor acetilcolina, dopamina, adrenalina, noradrenalina, creste sensibilitatea receptorilor); contribuie la reducerea manifestarilor date de afectarea nervilor cranieni (cecitate, pierderea auzului, migrene, nevralgii). Administrare în conformitate cu prospectul.

• Ulei de cânepă CBD (Cannabidiol) – utilizați în conformitate cu prospectul. Folosiţi ulei de cânepă cât mai concentrat, care să conţină CBD măcar 30 %, ideal ar fi 50 %. Uleiul de CBD comercializat nu contine THC, decat intr-o cantitate foarte mica (insignifianta), iar datorita acestui fapt se incadreaza in limitele legii. Faptul ca se cheama Cannabis nu are nimic in comun cu drogurile - numai ignorantii pot face asocierea.  Doctorii brazilieni au început să prescrie ulei de CBD  pacienților cu Scleroza laterala amiotrofica și psoriazis. Este pentru prima dată când medicii brazilieni au prescris produsul, cunoscut sub numele de ulei de cânepă sau ulei CBD, celor afectați de cele două boli. Potrivit Institutului Național de Sănătate manipularea sistemului endocannabinoid prin introducerea de canabinoide externe precum CBD ar putea fi utila in tratarea unei varietati de afectiuni medicale, printre care: durere, epilepsie, scleroza multipla (SM), scleroza laterala amiotrofica (ALS), Parkinson, inflamatie, acnee, dischinezie, psoriasis, oase rupte, boala vacii nebune, depresie, infectii bacteriene, diabet, artrita reumatoida, greata, anxietate, ADHD, schizofrenie, boli de inima, sindromul intestinului iritabil (IBS). Prin stimularea sistemului endocannabinoid, CBD promoveaza homeostazia, reduce senzatia de durere si reduce inflamatia. Mai multe studii au arată că CBD-ul poate ajuta la ameliorarea principalelor simptome ALS care includ: slabiciune musculara progresiva, vorbire neclara, crampe musculare, oboseala exagerata a bratelor si picioarelor, perioade incontrolabile de râs sau plâns. Avand proprietati analgezice, CBD este folosit pentru a usura durerea, ajutand in acelasi timp corpul sa se relaxeze. CBD deschide caile respiratorii, facilitand respiratia, totodata, consumul de CBD determina glandele salivare sa isi regleze productia de saliva. CBD poate stimula apetitul consumatorului si ii poate induce o usoara stare de somnolenta, ceea ce este benfic pentru persoanele carora le este dificil sa adoarma din cauza durerilor.

Învăţaţi să respiraţi corect, profund, creierul are nevoie de mult oxigen. Respiraţia superficială, rapidă (care însoţeşte anxietatea şi stresul) reduce cantitatea de oxigen din creier, iar dacă fenomenul se prelungeşte, memoria poate fi afectată. De mare folos pentru întregul organism va fi învăţarea respiraţiei abdominale. De asemenea, este recomandat să se facă zilnic exerciţii de respiraţie profundă. Puteţi folosi următoarele instrucţiuni:

Număraţi în timp ce respiraţi:

• Inspiraţi aer pe nas, în timp ce număraţi până la 4.

• După o pauză de o secundă, expiraţi încet atât cât număraţi până la 12.

• Prelungiţi timpul de inspiraţie cât număraţi până la 5 şi de expiraţie până la 15.

• Măriţi treptat timpul de expiraţie până ajungeţi să expiraţi atât cât numaţi până la 30 sau mai mult.

• Practicaţi respiraţia profundă (10 respiraţii profunde) de 2-3 ori pe zi, în special dacă sunteţi bolnav, obosit, nervos, stresat sau dacă vă doare capul.

 Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte circulaţia sangvină către creier şi chiar intensifică activitatea mintală din anumite părţi ale creierului. Studii asupra exerciţiului fizic au arătat că persoanele deprimate care urmează un program regulat de exerciţii fizice, îşi ridică moralul. Exerciţiul fizic este mai eficient decât calmantele în multe cazuri de anxietate. Starea de bunăstare morală şi o detensionare pronunţată sunt adesea efectul unei forme fizice bune. Exerciţiul fizic reduce tensiunea nervoasă, fiind un bun sedativ (oferă un somn bun). Exerciţiile fizice au ca efect o creştere a secreţie de dopamină şi serotonină, ambii compuşi chimici produşi de creier cu efect euforizant (stimulează senzaţia de bine) şi antidepresiv. Exerciţiul fizic ridică nivelul substanţelor ce luptă împotriva radicalilor liberi, protejând celulel cerebrale.

     Exerciţiul fizic are un beneficiu dublu pentru creier. În primul rând, creierul este un mare consumator de glucoză şi oxigen, însă nu are abilitatea de le a stoca, pentru a le folosi mai târziu. Avem nevoie de o sursă continuă a acestor nutrienţi pentru o funcţionare optimă. Sportul măreşte circulaţia sângelui către creier, alimentând celulele flămânde ale creierului cu oxigen şi glucoză. În plus, acesta are rolul de a stimula neurogeneza hipocampului: dezvoltarea de noi celule în această zonă a creierului este asociată cu memoria pe termen lung şi cu emoţiile. Dezvoltarea de celule noi sănătoase în această regiune este importantă pentru îmbătrânirea creierului şi este considerată utilă în prevenirea declinului asociat cu Alzheimer şi demenţa.

      „Trebuie neapărat să luptăm contra sedentarismului, deoarece știința ne demonstrează că activitatea fizică, mușchii produc substanțe chimice (numiți factori trofici) care, pe cale sanguină, acționează direct asupra creierului și mai ales în ceea ce privește regenerarea acestuia”, explică prof. Pierre-Marie Lledo, directorul departamentului de neuroștiințe din cadrul Institutului Pasteur. Există deci o relație directă între dezvoltarea musculară și producția de neuroni. Exerciţiile fizice pot ridica semnificativ nivelul factorului neurotrofic derivat din creier - BDNF, un neurotransmiţător care contribuie la regenerarea neuronilor. De asemenea, exerciţiile fizice reduc nivelurile de stres, ceea ce înseamnă o scădere a cortizolului - hormonul stresului, care duce la moartea prematură a celulelor creierului.

 Practicaţi silvoterapia - adică terapia folsoind contactul că pădurea. Depresia se agravează în copleşitoarea majoritate a cazurilor atunci când, pentru o perioada de timp, ne reducem foarte mult activitatea fizică şi contactul cu natura. În schimb, câteva ore petrecute în liniştea şi armonia pădurii au efecte mai puternice decât multe din remediile naturale sau de sinteză în ceea ce priveşte armonizarea emoţională.

 Lumina soarelui are un efect benefic asupra nervilor. De asemenea, este determinată o bună funcţionare a neurotransmiţătorilor de la nivelul creierului. Îmbunătăţeşte dispoziţia şi sporeşte endorfinele fabricate de creier, ca să determine un simţământ de bunăstare. Vitamina D care se sintetizeaza ca urmare a expunerii la soare creşte nivelul neurotransmiţătorilor. Lumina razelor solare creşte cantitatea de serotonină (un hormon esenţial în instalarea liniştii, calmului şi fericirii) pe timpul zilei, care poate să prevină depresia şi oboseala. Petreceţi mult timp în aer liber şi la soare, dar evitaţi soarele prea puternic.

 Odihnă suficientă noaptea, prinzând orele până la miezul nopţii (24:00). Două ore dormite până la miezul nopţii valorează cât patru după. Privarea de somn poate reduce neurogeneza in hipocampus, iar asta inseamna ca creierul tau va scapa mai greu de deşeuri. Cu alte cuvinte, perturbarea somnului inhiba capacitatea creierului de a produce noi celule.

Echipa de cercetatori, condusă de Michele Bellesi, de la o universitate din Italia, a examinat creierul unor cobai privati de somn si pe cel al unor cobai bine odihniti, observand ca, în cazul primului grup, erau sterse in timpul zilei niste sinapse considerate inutile, asa cum ar trebui sa se intample noaptea, in timpul somnului. "Am arătat pentru prima oara ca portiuni din sinapse sunt pur si simplu devorate din cauza privarii de somn", a explicat coordonatorul studiului publicat in Journal of Neuroscience. Cand privarea de somn este una grava, incep sa fie sterse unele dintre cele mai vechi si mai folositoare informatii. Oamenii de stiinta se tem ca aceasta privare de somn ar mai putea avea un efect - aparitia unor boli precum Alzheimerul.

Odihna insuficientă poate fi periculoasă, căci afectează creierul într-un mod similar consumului de alcool, potrivit unui studiu recent. Mai exact, privarea de somn opreşte comunicarea eficientă dintre celule şi afectează modul în care percepem lucrurile din jurul nostru. Tomografiile cerebrale realizate de oamenii de ştiinţă de la Universitatea California din Los Angeles persoanelor care suferă de lipsă acută de somn sugerează faptul că oboseala distruge viteza cu care neuronii comunică între ei.

De asemenea, privarea de somn poate duce la blocaje temporare de memorie şi vedere. Potrivit unor studii realizate de oamenii de ştiinţă olandezi, privarea de somn reduce capacitatea oamenilor de a-şi controla impulsurile şi de a-şi ţine în frâu anumite porniri pe care nu ar trebui să le aibă la locul de muncă.

Unul dintre motivele pentru care orele dormite sunt atât de importante pentru viaţa individului este faptul că în această perioadă, creierul se curăţă de toxinele acumulate în timpul zilei, au descoperit cercetătorii de la Universităţile Rochester și New York. În urma experimentelor efectuate pe șoareci, a fost observat cum sistemul sanguin cerebral pompează fluid cerebrospinal purificat prin ţesuturi. Deșeurile colectate sunt transportate până la ficat, prin sânge, iar de acolo sunt eliminate. Întregul mecansim funcţionează în special în timp ce subiectul doarme, lucru care explică de ce perioadele îndelungate de privare de somn pot crește riscul decesului. Procesul de curăţare al creierului este cu atât mai important, cu cât acumularea de toxine la nivel cerebral poate crește riscul de Alzheimer.

De asemenea, somnul joacă un rol important în formarea celulelor de mielină, care ajută la „protejarea circuitelor creierului”, au descoperitexperţii de la Universitatea din Wisconsin. Pe de altă parte, privarea de somn activează genele care induc starea de stres și cauzează moartea celulelor, au arătat rezultatele studiului efectuat pe șoareci.

Experţii de la Institutul Allen pentru Știinţa Creierului și SRI Internaţional au analizat schimbările care au loc în creier pe fondul privării de somn, folosind șoareci de laborator. Rezultatele au arătat că dormitul insuficient are consecinţe asupra anumitor regiuni cerebrale, inclusiv neocortexul, amigdala și hipocampusul, care joacă un rol important în procesele cognitive, emoţionale și de memorare. Mai mult, ei au descoperit că este afectată și activarea anumitor gene care nu au fost asociate anterior cu privarea de somn, printre care cele responsabile de reglarea altor gene, de semnalizarea între celule sau de răspunsul la stres.

Nopţile „albe” pot conduce la „deteriorarea fizică ireversibilă și pierderea celulelor creierului”, potrivit unui studiu efectuat de experţii de la Școala de Medicină a Universităţii din Pennsylvania.