Povesti din viata mea..1
duminică, decembrie 23, 2018
Ce frumos!Vin sarbatorile,vine Craciunul,Anul nou bate la usa!Pentru unii parca nu mai vine nimic,uneori nici randul zilelor nu-l mai stiu.In iulie2014 s-a nascut baietelul nostru pe care il iubim nespus de mult .Dar nu a fost totul ca la carte,evolutie greoaie,multe nopti nedormite si zile negre.Inca din timpul sarcinii mi s-a parut ceva in neregula cum ar fi ca era atat de agitat ca ma trezea din somn sau ca auzea liftul si cheia in usa cand ajungea sotul si imediat devenea activ.Dar cine sa te creada cand povestesti asa ceva?Imi ziceam inca de pe atunci in gandul meu ca chiar sunt curioasa ce fel de copil e asta de mi-a facut burta sac de box nu alta.La24saptamani de sarcina am facut varicela ca pana atunci n-am avut timp.Au urmat saptamani de cosmar ,citeam cu spaima ce efecte devastatoare poate avea virusul asupra bebelusului.Medicul a zis ca fiind la 24saptamani de sarcina nu a fost afectat si nu e cazul sa intrerup sarcina. Probabil ca oricum as fi riscat nu cred ca m-ar fi convins cineva sa il omor ca pana la urma asta ar fi insemnat.Vorbeam cu el mereu zic cum prietenul mamei sa te omor cand mami te iubeste nespus si tu abia astepti sa vezi lumina zilei,soarele si sa te pot tine in brate?Sarcina am urmarit-o la Bucuresti la dr.Suciu a decurs normal dar de pe la6luni mi-am zis ca e mai bine sa nu mai bat atata drum si sa merg la un medic aici la noi.Dar surpriza majoritatea la care am mers mi-au dat replici de genul:mergeti unde ati fost si pana acum. Care mai de care s-au comportat cat mai urat una din doamnele doctor mi-a spus chiar :sper sa nu fiu de garda cand ai sa nasti.Dezamagita mi-am facut bagajul si am sunat la Bucuresti sa programez nasterea acolo.O d-na doctor a acceptat sa imi faca ecografie si mi-a spus ca am pierdut mult lichid amniotic.Dar n-am apucat sa plecam pentru ca la6dimineata cand m-am dat jos din pat mi s-a rupt apa putina intr-adevar exact cum imi spusese si la ecografie.Am facut un dus am crezut ca lesin in cada,m-au luat durerile si totodata contractiile.Am insistat sa ajunga sotul de la servici,am rezistat cu greu,n-am vrut sa ma duc cu ambulanta stiind peste ce o sa dau in spital si cum te trateaza aici nefiind pacienta lor si mai ales ca n-am contribuit lunar cu banii pentru consultatie.Pana la spital am avut contractii dese la fiecare4minute...si se indeseau pe masura ce se scurgeau minutele.Am intrat sustinuta de brat,aveam dureri ,stare de rau.Acolo cine lua in primire se comporta cred ca firesc dar totusi eu nu mai rezistam.Era o conversatie intre asistenta si o pacienta:cum sa nu stii mai cate kg ai si nici ce inaltime?In acel moment i-am zis nu va suparati eu nasc..am 1.65 etc..A inteles urgenta si cu un carucior m-au dus sus in sala de nasteri.Aici mult calm..mi -au dat un recipient pentru urina ,l-am luat am.ajuns pana la usa la baie..dar m-am intors:nasc 🤣Asistenta mirata cica aseaza-te pe pat..cand nasti acum ca abia ai venit!?Zic pe masa direct...nasc acum...🙄Am nascut cu2asistente pricepute si care s-au comportat frumos.Medicul de garda in tot acest timp nu s-a ridicat de pe scaun asistentele au facut totul
Aveti un baietel,mi l-au dat sa-l pup era foarte frumos si balan.M-au lasat acolo sa ma duca infirmiera in salon dar ce i-am dat n-a multumit-o asa ca m-a lasat de se facuse ora10 si eu eram tot acolo.Noroc de o colega de servici care e si nana baietelului,ea s-a oferit si au fost niste nani cum putini au norocul,saritori si i-au fost baietelului mereu alaturi inca de cand a venit pe lume.Ea a vorbit cu infirmiera de pana la urma m-a dus in salon.Nana baietelului m-a masat pe burta asa cum se procedeaza cam vreo2ore de nu-si mai simtea mainile asta nu e de uitat,cine te ajuta in momente grele ramane in inima ta daca esti om.Era ora 4dupa amiaza si nu a intrat nici infirmiera nici asistenta..nimeni sa vada daca sunt bine.Am avut nevoie la baie asa ca am reusit sa ajung dar inauntru mi s -a facut rau ,zavorul de la usa parea departe nu ma puteam ridica,ameteam si nu vedeam aproape nimic.Am bâjbâit sa zic asa...am reusit sa deschid usa,pana la salon am mers târâs si tinându-ma de pereti,indiferent cine trecea pe hol nimeni nu a sarit sa ma ajute si cica traim intre semeni🤔.Dar macar eram asa cum trebuie sa fie o mamica "fresh" dar cu sentimente de repros pentru sistemul nostru sanitar.Imi amintesc ca mi-am sunat tatal care a murit cand baietelul a implinit2luni😭dar asta e alta poveste.I-am povestit ca am o minune de baietel si s-a bucurat pentru noi asa cum facea de obicei.Tatal meu a fost cel mai bun tata!Seara m-am dus cand ne-a chemat la alaptat cum e procedura doar ca nu puteam merge,ameteam aveam dureri mari dar stiam ca daca nu ma duc toate mamicile isi iau bebelusii iar pe el nimeni va ramane singur si plangand.Mai mult moarta decat vie m-am tarat in salonul respectiv si mi-am facut nu doar datoria de mama ca nu era doar atat m-am dus sa-i spun ca il iubesc si sa-l strang in brate.Asistentele m-au luat la rost:tu la ce ai venit ca abia ai nascut?Zic sunt bine,am venit ca am putut.Imi mai amintesc atunci cand a venit in salon ,o d-na asistenta mai in varsta ca sa ne duca sus la o ecografie pentru un control din cauza ca nu am fost "atenta"chema toate mamicile m-a lasat ultima.Cand am intrat cica d-na ati ramas la urma..i-am spus zambind:nu-i nici o problema cei de pe urma vor fi cei dintai!Era turbata de nervi..imi amintesc la final la iesirea din spital ca nu ma lasa sa ma schimb de haine tipa ca la magazie nu avem voie in salon.I-am raspuns frumos am inteles ,acolo o sa ma duc.Cand s-a intors deja ma schimbam,cat pe ce sa i se faca rau,se inrosise si i se umflase venele la frunte ca ce a zis ea?Zic gata m-am schimbat deja,o zi frumoasa si d-voastra!Am lasat-o urland ca tipand ar suna prea frumos pentru atitudinea dansei!
Am asteptat de ne-au adus bebelusul la usa pe hol in frig,a durat destul de mult nu am inteles de ce dar asta nu mai conteaza,l-am schimbat cu hainutele de la nani si gata,drumul spre casa..
Sunt atat de multe de povestit ca as scrie un roman...
Aveti un baietel,mi l-au dat sa-l pup era foarte frumos si balan.M-au lasat acolo sa ma duca infirmiera in salon dar ce i-am dat n-a multumit-o asa ca m-a lasat de se facuse ora10 si eu eram tot acolo.Noroc de o colega de servici care e si nana baietelului,ea s-a oferit si au fost niste nani cum putini au norocul,saritori si i-au fost baietelului mereu alaturi inca de cand a venit pe lume.Ea a vorbit cu infirmiera de pana la urma m-a dus in salon.Nana baietelului m-a masat pe burta asa cum se procedeaza cam vreo2ore de nu-si mai simtea mainile asta nu e de uitat,cine te ajuta in momente grele ramane in inima ta daca esti om.Era ora 4dupa amiaza si nu a intrat nici infirmiera nici asistenta..nimeni sa vada daca sunt bine.Am avut nevoie la baie asa ca am reusit sa ajung dar inauntru mi s -a facut rau ,zavorul de la usa parea departe nu ma puteam ridica,ameteam si nu vedeam aproape nimic.Am bâjbâit sa zic asa...am reusit sa deschid usa,pana la salon am mers târâs si tinându-ma de pereti,indiferent cine trecea pe hol nimeni nu a sarit sa ma ajute si cica traim intre semeni🤔.Dar macar eram asa cum trebuie sa fie o mamica "fresh" dar cu sentimente de repros pentru sistemul nostru sanitar.Imi amintesc ca mi-am sunat tatal care a murit cand baietelul a implinit2luni😭dar asta e alta poveste.I-am povestit ca am o minune de baietel si s-a bucurat pentru noi asa cum facea de obicei.Tatal meu a fost cel mai bun tata!Seara m-am dus cand ne-a chemat la alaptat cum e procedura doar ca nu puteam merge,ameteam aveam dureri mari dar stiam ca daca nu ma duc toate mamicile isi iau bebelusii iar pe el nimeni va ramane singur si plangand.Mai mult moarta decat vie m-am tarat in salonul respectiv si mi-am facut nu doar datoria de mama ca nu era doar atat m-am dus sa-i spun ca il iubesc si sa-l strang in brate.Asistentele m-au luat la rost:tu la ce ai venit ca abia ai nascut?Zic sunt bine,am venit ca am putut.Imi mai amintesc atunci cand a venit in salon ,o d-na asistenta mai in varsta ca sa ne duca sus la o ecografie pentru un control din cauza ca nu am fost "atenta"chema toate mamicile m-a lasat ultima.Cand am intrat cica d-na ati ramas la urma..i-am spus zambind:nu-i nici o problema cei de pe urma vor fi cei dintai!Era turbata de nervi..imi amintesc la final la iesirea din spital ca nu ma lasa sa ma schimb de haine tipa ca la magazie nu avem voie in salon.I-am raspuns frumos am inteles ,acolo o sa ma duc.Cand s-a intors deja ma schimbam,cat pe ce sa i se faca rau,se inrosise si i se umflase venele la frunte ca ce a zis ea?Zic gata m-am schimbat deja,o zi frumoasa si d-voastra!Am lasat-o urland ca tipand ar suna prea frumos pentru atitudinea dansei!
Am asteptat de ne-au adus bebelusul la usa pe hol in frig,a durat destul de mult nu am inteles de ce dar asta nu mai conteaza,l-am schimbat cu hainutele de la nani si gata,drumul spre casa..
Sunt atat de multe de povestit ca as scrie un roman...
0 comentarii
Comentati va rog!