Hoinari prin anotimpuri. Toamna
duminică, decembrie 08, 2019
LINK aici:EMAG.RO
Deschizând cartea, se aştern în faţa ochilor noştri nenumărate detalii mărunte din viaţa unui orăşel animat. Cum decurg zilele obişnuite ale oamenilor şi animalelor? Ce înseamnă o carte ilustrată? Să povesteşti ceea ce vezi, ceea ce se întâmplă cu personajele - o sarcină nu foarte uşoară nici chiar pentru cei mari. în orăşelul de Nicăieri a venit toamna. La Casa de Cultură se organizează Festivalul dovleacului, în piaţa centrală se adună oamenii cu mic cu mare la Balul strugurilor. Dans, muzică, parada lampioanelor, deschiderea oficială a grădiniţei - se întâmplă atât de multe lucruri! în volumul Toamna, Rotraut Susanne Berner ilustrează noi întâmplări cu gâşte, cunoştinţe mai vechi, cu tineri însurăţei în voiaj de nuntă sau cu animale de casă evadate şi regăsite.
Cum citim volumul Toamna?
Pe coperta din spate îl remarcăm îndată pe papagalul Riri, care se pregăteşte să evadeze pe fereastră. Haideţi să deschidem cartea la prima pagină şi să îl căutăm. Dar căutarea e în zadar: Riri nu e de găsit! Se observă însă că pisica neagră priveşte insistent ceva. Oare ce o fi? Uite că pisica îi face cu ochiul papagalului! Vai, dar asta e destul de periculos, deoarece pisicile, dacă au ocazia, prind orice fel de pasăre. Să trecem deci la paginile următoare, fiindcă povestea începe să fie foarte interesantă. Poate ar fi o idee bună să urmărim pisica, deoarece ea e cu siguranţă pe urmele papagalului. Răsfoind paginile unele după altele, descoperim firul poveştii împreună cu copilul, inventând întâmplările alături de el. Astfel se vor naşte noi şi noi poveşti ale personajelor care apar pe coperta din spate a cărţii. în tot acest timp copilul întreabă, imaginează situaţii, discută cu adultul, caută detaliile în carte, descoperă relaţii între personaje, elemente şi situaţii noi sau deja cunoscute.
Pe coperta din spate îl remarcăm îndată pe papagalul Riri, care se pregăteşte să evadeze pe fereastră. Haideţi să deschidem cartea la prima pagină şi să îl căutăm. Dar căutarea e în zadar: Riri nu e de găsit! Se observă însă că pisica neagră priveşte insistent ceva. Oare ce o fi? Uite că pisica îi face cu ochiul papagalului! Vai, dar asta e destul de periculos, deoarece pisicile, dacă au ocazia, prind orice fel de pasăre. Să trecem deci la paginile următoare, fiindcă povestea începe să fie foarte interesantă. Poate ar fi o idee bună să urmărim pisica, deoarece ea e cu siguranţă pe urmele papagalului. Răsfoind paginile unele după altele, descoperim firul poveştii împreună cu copilul, inventând întâmplările alături de el. Astfel se vor naşte noi şi noi poveşti ale personajelor care apar pe coperta din spate a cărţii. în tot acest timp copilul întreabă, imaginează situaţii, discută cu adultul, caută detaliile în carte, descoperă relaţii între personaje, elemente şi situaţii noi sau deja cunoscute.
0 comentarii
Comentati va rog!